Când vorbim de Anticrist (de care toţi creştinii evlavioşi se tem ca de o mare putere a răului), care va veni şi va face mare stricăciune, trebuie să avem în vedere că acest Anticrist este ceea ce Domnul Isus numeşte în Evanghelia după Matei  24:15 "urâciunea pustiirii", despre care este profeţit încă de pe vremea profetului Daniel  în cartea sa, capitolele de la 7 la 12.

Apostolul Pavel pe Anticrist îl numeşte: “taina fărădelegii" (2 Tes 2:7). Apostolul spune că Anticristul a şi început să se nască din ambiţia unor apostoli mincinoşi (2 Corinteni 11:12-13). Tot el zice mai sus în versetul 3 că se teme ca biserica lui Cristos să nu fie amăgită de Satan la fel cum a fost amăgită Eva. Temerile lui s-au adeverit. Înainte ca Pavel să fi fost arestat şi dus la Roma, despărţindu-se de fraţi, a prezis că după plecarea lui vor intra lupi grozavi, care nu vor cruţa turma (Fapte 20:29-30).

Deci Anticristul  nu este un om ci un sistem, o puternică organizaţie religioasă care, după căderea Imperiului Roman pagân, s-a urcat pe tronul Romei şi a devenit “Sfântul Imperiu Roman”. Începând cu capitolul 7 al cărţii lui Daniel este scris că până va veni împărăţia lui Dumnezeu, lumea va fi condusă de 4 mari imperii, care sunt arătate şi în capitolul 2, în visul lui Nebucadneţar. Capitolele 7 şi 8 descriu succesiunea acestor puteri. Grecia este simbolizată prin ţapul cu un singur corn. Acest corn se va rupe după ce va omorî berbecele cu două coarne, adică împărăţia Mezilor şi a Perşilor. Cornul ţapului s-a rupt (Alexandru Macedon a murit) şi împărăţia Greciei a fost condusă de atunci de 4 coarne, de patru generali sau diadohi cum au mai fost numiţi; de pe teritoriul  de guvernare al unuia din aceştia se va ridica Imperiul Roman, fiara cu 7 capete şi 10 coarne, iar dintre aceste coarne sau puteri care constituiau la început Imperiul Roman, se va ridica un corn mic, care va înlătura 3 coarne şi el va deveni cornul sau puterea principală a fiarei a 4-a.

Istoria laică spune că Sistemul Papal a condus Europa 1200 de ani. Aceşti ani sunt arătaţi atât în cartea lui Daniel cât şi în Apocalipsa 11 sub diferite forme. De exemplu: o vreme (1 an) două vremi (2 ani) şi o jumătate de vreme (1/2 ani) adică trei ani şi jumătate sau 1260 de zile sau 42 de luni a câte 30 de zile fiecare.

Atât Biblia cât şi istoria spune că domnia papală a fost o domnie rea, despotică şi plină de crime oribile comise în numele lui Dumnezeu. Această putere a pretins şi s-a afişat că este Cristosul lui Dumnezeu pe Pământ. Papalitatea a fost dată jos de la tronul Romei după revoluţia fraceză, care este profeţită în Apocalipsa ca un mare cutremur de pământ. Napoleon Bonaparte, care a fost numit prim-consul după revoluţie, a pornit un război împotriva Papei şi l-a detronat. În felul acesta, domnia papală începută în anul 539 d.Cr. s-a sfârşit după 1260 de ani, în anul 1799 d.Cr. Sistemul papal (ca şi organizaţie) nu papa însuşi, este ceea ce Pavel numeşte: "acel nelegiuit". Anticristul din Biblie este binecunoscut de întreaga lume, dar nu toţi văd că  el este acest personaj mistic, pentru că aceasta este o taină.

Biblia spune că acest sistem al răului, Anticristul se va ridica din nou pentru puţină vreme înainte ca să fie distrus definitiv şi va produce multă rătăcire de la credinţă, ca în vremurile lui de glorie de dinainte de Napoleon.