Este pacat cand o femeie se desparte de barbatul ales dupa care se casatoreste cu altul,iar intr-un final aceasta femeie sa botezat.Fostul ei barbat mai are voie sa se casatoreasca cu o alta pers botezata,el nu este botezat dar se va boteza si el,oare este pacat.

Pare un caz destul de complicat, intr-adevar. Stim ca Dumnezeu ar dori ca toti oamenii sa se pocaiasca, sa se boteze, "sa fie mantuiti si sa vina la cunostinta Adevarului" 1 Timotei 2:4, dar nu credem ca putem da dezlegare cuiva sau osandi pe cineva intr-o astfel de situatie. Singurul lucru pe care-l putem face este sa prezentam principiile care, credem noi, se pot extrage din Scripturi in ceea ce priveste divortul si pocainta.

Consideram ca nu-i greu sa dovedim ca divortul nu este dupa voia lui Dumnezeu (Maleahi 2:16) si ca recasatoria, considerata in Biblie preacurvie, este de asemenea un pacat.

Va rugam sa cititi: Matei 5:31,32; Matei 19:3-9; (Marcu 10:2-12; Luca 16:18); 1 Corinteni 7:11,12.

Facand un rezumat al acestor Scripturi, putem trage urmatoarele concluzii:

1. Cine se desparte de partenerul de casatorie (afară numai de pricină de curvie) si se recasatoreste, pacatuieste.

2. Partenerul parasit este pus in situatia de-a pacatui si, daca se recasatoreste, de asemenea pacatuieste.

3. Daca se despartesc si nu se mai casatoresc, se pare ca nu pacatuiesc.

4. Cine se casatoreste cu oricare din acestia pacatuieste.

Pe baza acestor considerente, crestinii au fost destul de radicali in ceea ce priveste divortul. Dar, in present, tot mai multi servitori ai amvonului incearca sa faca biserica o institutie cu bratele deschise catre divortati si personae cu alte pacate, netolerate odinioara. Sunt prea multe personae cu un astfel de statut pentru a fi ignorate, iar lumea din zilele noastre ironizeaza si acuza radicalismul religios. Partea trista este ca divortul devine un lucru din ce in ce mai comun chiar in randurile membrilor botezati ai bisericilor.

 Se pare ca bisericile, in general, simt tot mai multa nevoie sa iasa de sub umbrela ridicolului, iar predicatorii conservatori se afla marginalizati sau sub mari presiuni pentru a-si modera tonul.

Care ar fi baza Scripturala pentru cei ce imbratiseaza o astfel de atitudine? Iata doar doua Scripturi, care afirma ca "oamenilor li se va ierta orice pacat sau orice blasfemie, inafara de blasfemia impotriva Duhului Sfant" si "Sangele lui Isus, Fiul sau, ne curateste de orice pacat", Matei 12:31, 1Ioan 1:7. Avem, de asemenea, doua exemple in care aceste doua Scripturi au fost aplicate: Isus nu a condamnat-o pe femeia prinsa in adulter (Ioan 8:11) iar Pavel a fost transformat, dintr-un prigonitor al bisericii intr-un proeminent vestitor al Evangheliei.

Deci, care ar fi parerea noastra cu privire la aceasta complicata chestiune?

Desigur, in primul rand, nu vrem sa rastalmacim Scripturile spre pierzarea noastra sau a altcuiva (2Petru 3:16) si nu am vrea sa incurajam pe cei carora li s-ar putea potrivi cuvintele lui Ieremia (2:33). Dar, in al doilea rand, nu vrem sa luam locul Dreptului Judecator (Iacob 4:12, 1Petru 2:23), in fata caruia stam cu totii, si sa negam dreptul la botez a celor ce se pocaiesc. El cerceteaza "inima si rarunchii" (Ieremia 11:20) si se uita la inima omului (1Samuel 16:7).

Cheia raspunsului la o astfel de intrebare ar putea fi in Psalmi 38:18, "Domnul este aproape de cei cu inima înfrîntă, şi mîntuieşte pe cei cu duhul zdrobit."

Credem ca aceasta ar fi lectia din Luca 7:37-48 si Filipeni capitolul 3 si alaturam aici indemnurile Apostolului Pavel:

"Sa ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentruca să fim ajutaţi la vreme de nevoie." (Evrei 4:16). "Caci, noi avem un Mare Preot sfînt, nevinovat, fără pată, despărţit de păcătoşi, şi înălţat mai pe sus de ceruri. care S'a adus jertfă pe Sine însuş si. de aceea poate să mîntuiască în chip desăvîrşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El". (Evrei 7:25-27)

De asemenea, credem ca orice pacatos, in cautarea pocaintei, trebuie sa se cerceteze pe sine insusi si sa afle ceea ce este si ce vrea sa devina. Fiecare trebuie sa-si raspunda singur la urmatoarele intrebari:

1. Am eu acelasi spirit pe care l-a marturisit Pavel in Filipeni 3:8-11 si cel dovedit de femeia pacatoasa din Luca 7:37,38, ori, sunt doar un pui de naparca, fugind de mania viitoare? (Matei 3:7)

2. Ma intorc eu sa aduc slava lui Dumnezeu (Luca 17:18), sau sa fiu un dusman al crucii lui Christos? (Filipeni 3:18)

Dumnezeu isi cauta un popor care sa-I poarte Numele (Fapte 15:14), in care Christos trebuie sa ia chip (Gal. 4:19). "Si fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce -L caută. (Evrei 11:6)

In final, daca cineva se apropie de Dumnezeu si vrea sa se boteze, sau chiar daca a facut botezul, credem ca este bine sa aiba in minte urmatoarea incurajare: "Tot asa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decît pentru nouă zeci şi nouă de oameni neprihăniţi cari n'au nevoie de pocăinţă." (Luca 15:7) si urmatoarea avertizare: ,,Nu va inselati: ,Dumnezeu nu Se lasa sa fie batjocorit.' Ce seamana omul aceea va si secera" Galateni 6:7.

Indulgenta pastorului sau dezlegarea acordata de preot nu ne vor folosi la nimic, cand vom sta in fata scaunului de judecata.

Fie ca Domnul sa va lumineze si sa va calauzeasca in ceea ce aveti de facut!