Zidind Templul
lui Dumezeu 1. Începem cu privilegiul
de a vă aduce iubirea şi rugăciunile fraţilor noştri şi ai voştri din biserica
din Allentown, Pennsilvania, S. U.
A. 2. Ne-am gîndit
întotdeuna că a fost potrivit ca Isus să fie tîmplar înainte de a-şi începe
misiunea. În timpul acela era obiceiul ca fiul să înveţe meşteşugul tatălui şi
să continue tradiţia familiei. 3. Fără îndoială că Isus
învăţînd meseria tatălui vitreg Iosif, ar fi devenit priceput în construcţia cu
lemn. Întocmai cum un artizan talentat este apreciat astăzi, fără îndoială că
lucrurile făcute de mîinile acestui om perfect ar fi fost căutate mult pentru
frumuseţea şi utilitatea lor. 4. Mă gîndesc cu plăcere
la Isus creînd mereu noi modele în lemn întocmai cum ajută în timpul vîrstei
evanghelice la aducereea în
existenţă a noilor creaturi spirituale. 5. Uitîndu-ne în paginile
Bibliei vedem multe referiri la proiecte de construcţii iniţiale de providenţa
divină. În aproape toate acestea sînt intenţionate să ne înveţe despre marele
proiect de construcţie al planului divin al vîrstelor ale lui
Iehova. 6. Să nu le considerăm
numai din punctul de vedere al unui observator. Este vital pentru noi să putem
vedea nu numai invitaţia de a fi zidiţi de Dumnezeu în ceva ce El poate folosi,
dar tot aşa de important este să vedem privilegiul ce-l avem în a ajuta în
zidirea altora. 7. Aceasta este o
legătură specială ce o avem cu Isus
în a fi colaboratori în adunarea Templului lui Dumnezeu. Construcţia definitivă
va fi desigur Noul Isrusalim, un aranjament care va face lucruti minunate
referitoare la restaurarea omenirii, la legătura cu
Iehova. 8. Succesul Noului
Ierusalim este garantat, deoarece pietrele individuale sînt încercate şi cu
asprime probate. Această clasă aleasă se maturizează atît ca indi-vizi cît şi ca
corp în unitate, în asemănare lui Isus. 9. Am vrea să scoatem
cîteva lecţii din Scripturi care ne arată în tip această splendidă muncă de
construcţie care se desfăşoară chiar şi acum în timp ce vorbim. Vrem de asemenea
să scoatem cîteva aplicaţii practice din aceste
lecţii. Beţaleel şi
Oholiab 10. Pentru început să
privim Exod 31 unde vedem chemarea şi munca a două persoane: Beţaleel şi Oholiab
Beţaleel şi Oholiab erau israeliţi care, împreună cu restul poporului au fost
eliberaţi din Egipt. 11. Cînd poporul a ajuns
în pustiu, Dumnezeu i-a poruncit lui Moise să înceapă construcţia a ceea ce
numim tabernacol. Beţaleel şi Oholiab au fost aleşi şi însărcinaţi să facă
construcţia. 12. Ei erau special
înzestraţi cu pricepere să facă ceeace cu singuranţă trebuie să fi fost unele
din cele mai mari lucrări de artă realizate pe această planetă. Beţaleel este
cel mai important din cei doi. Ne este prezentat în Exod
31:1-3. 13. "Şi Domnul a vorbit
lui Moise şi i-a zis: Să ştii că am ales pe Beţaleel fiul lui Uri, fiul lui Hur
din seminţia lui Iuda. L-am umplut de duhul lui Dumnezeu, i-am dat un duh de
înţelepciune, pricepere şi ştiinţă pentru tot felul de
lucrări". 14. Noi credem că vedem
în Beţaleel un tip al Domnului nostru Isus constructorul şef al planului
Tatălui. Este interesant de văzut ce clar este marcată în Scripturi identificarea lui
Beţaleel cu Isus. Să vedem paralela în limbajul folosit despre Isus în Isa.
11:1,2: 15. "Apoi, o odraslă va
ieşi din tulpina lui Isai şi un vlăstar va da din rădăcinile lui. Duhul Domnului
se va odihni peste El, duh de înţelepciune şi de pricepere, duh de sfat şi de
tărie, duh de cunoştinţă şi de frică de Domnul." 16. Aţi remarcat paralela
cu chemarea lui Beţaleel? Amîndoi: Îsus şi Beţaleel sînt umpluţi de
spiritul: 17. "înţelepciunii",
"priceperii", "cunoştinţei", "ştiinţă de tot felul de lucrări" sau "de sfat şi
de tărie". 18. Credem că paralela
aceasta este intenţionată să ne facă să vedem sensul tipului. Dar identificarea
providenţei divine este încă şi mai explicită. 19. Însuşi sensul numelui
"Beţaleel" este "umbra lui Dumnezeu". Aceasta este o descriere minunată a lui
Isus. Nu vorbeşte apostolul Pavel despre El ca despre "întipărirea fiinţei Lui".
Să vedem Evr. 1:1-3: 20. "După ce a vorbit în
vechime părinţilor noştri prin prooroci în multe rînduri şi în multe chipuri,
Dumnezeu la sfîrşitul acestor zile ne-a vorbit prin Fiul pe care L-a pus
moştenitor al tuturor lucrurilor şi prin care a făcut şi veacurile. El care este
oglindirea slavei Lui şi întipărirea fiinţei Lui".21.
21. Nu mă pot gîndi la o
expresie care să exprime mai bine asemănarea, decît "întipărirea fiinţei Lui".
"Întipărirea fiinţei Lui" face din Isus cea mai perfectă umbră a lui Dumnezeu,
care poate fi. Într-adevăr o umbră clară! 22. În text sînt numiţi
cîţiva străbuni al lui Beţaleel. Dacă considerăm sensul numelui lor,
identificarea lui Betaleel este încă şi mai clară. 23. Moise scrie că
Beţaleel a fost fiul lui Uri. Numele Uri înseamnă "lumină". Ce semnificativ!
Care din creaturile lui Iehova este cel mai mult asociat cu lumina?
24. După cum însuşi Isus
a declarat în Ioan 8:12: "Eu sînt lumina lumii". Aceasta este ca şi cum ar
spune: "Eu sînt "Uri" al lumii". 25. Am citat mai sus din
Evrei, cum îl descrie Pavel pe Isus ca "întipărirea fiinţei" lui Dumnezeu. Dar
de asemenea spune că este "oglindirea (strălucirea) slavei Lui". Aplicarea la
Isus a numelui Uri nu se poate evita. 26. Următorul nume care
ne apare este bunicul lui Beţaleel, Hur. Poate vă amintiţi că Hur şi Aaron au
făcut ceva pentru Moise în timpul cînd Israel a avut o bătălie cu amaleciţii,
cum aflăm în Ex. 17. 27. În timpul bătăliei
Moise şi-a ţinut sus toiagul ceeace a fost în folosul lui Israel. Dar
obosindu-se trebui să-şi lase jos mîinile şi atunci amaleciţii erau mai tari.
Aaron şi Hur au venit în ajutor ţinînd sus mîinile lui Moise, bătălia fiind în
final cîştigată. 28. Hur a lăsat un
exemplu frumos de serviciu şi devotamentul faţă de Dumnezeu. Fără îndoială că el
a avut o influenţă bună asupra întregii familii, cu rezultate
binecuvîntate. 29. Numele Hur înseamnă
"nobil". Aceasta ne dă o altă trăsătură distinctă a caracterului lui Isus.
Nobleţea Lui este clar definită, îm renunţarea la poziţia Lui înaltă în ceruri,
pentru a veni pe pămînt să moară de o moarte ruşinoasă pentru
păcătoşi. 30. În Rom. 5:6-8 Pavel
ne arată iubirea nobilă care L-a animat pe Isus şi pe Tatăl Său
ceresc. 31. "Căci pe cînd eram
noi încă fără putere Hristos, la vremea cuvenită a murit pentru cei nelegiuiţi.
Pentru un om neprihănit cu greu ar muri cineva, dar pentru binefăcătorul lui
poate că s-ar găsi cineva să moară. Dar Dumnezeu îşi arătă dragostea faţă de noi
prin faptul că pe cînd eram noi încă păcătoşi Hristos a murit pentru
noi. 32. Ce nobleţe! Ce
iubire! Să mori pentru păcătoşi este de neînţeles pentru lume. Jertfa lui Isus
cu adevărat dovedeşte nobleţe. Pavel subliniază această trăsătură nobilă din nou
în 2 Cor. 8:9. 33. "Căci cunoaşteţi
harul Domnului nostru Isus Hristos. El măcar că era bogat s-a făcut sărac pentru
noi, pentru ca prin sărăcia Lui voi să vă
îmbogăţiţi". 34. Nobleţe înseamnă să
pui binele altuia înaintea binelui tău. Nu avem în aceasta un exemplu mai mare
decît a lui Isus. 35. În sfîrşit vedem că
Beţaleel a fost din seminţia lui Iuda. Iuda înseamnă "lăudat". Ce bine se aplică
aceasta la aprecierea lui Iehova pentru Fiul Său. Isus a avut cea mai înaltă
poziţie în ceruri în existenţa Sa preumană. 36. Dar ca rezultat al
supunerii credincioase pînă la moarte, El a fost înălţat la natura divină.
Remarcăm din nou acest adevăr în limbaj simbolic în Apoc.
5:9-14. 37. "Şi cîntau o cîntare
nouă şi ziceau: Vrednic eşti tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile căci ai fost
junghiat şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sîngele Tău, oameni din orice
seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice
neam. 38. Ai făcut din ei o
împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru şi ei vor împărăţi pe pămînt. M-am
uitat şi în jurul scaunului de domnie, în jurul făpturilor vii şi în jurul
bătrînilor am auzit glasul multor îngeri. Numărul lor era de zece mii de ori
zece mii şi mii de mii. 39. Ei ziceau cu glas
tare: Vrednicc este Mielul care a fost junghiat, să primească putere, bogăţie,
înţălăpciune, tărie, cinstea, slava şi lauda. 40. Şi pe toate
creaturile care sînt în cer, pe pămînt, sub pămînt, pe mare ţi tot ce se află în
aceste locuri le-am auzit zicînd: A celui ce şade pe scaunul de domnie şi a
Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpînirea în vecii
vecilor". 41. Cred că sînteţi de
acord că aceste versete ne dovedesc că Domnul Isus - este cel mai vrednic de
laudă. 42. Un alt text care
arată vrednicia lui Isus este Filip. 2:9-11. Să notăm cuvintele remarcabile de
aici: 43. "De aceea şi Dumnezeu
l-a înălţat nespus de mult şi i-a dat numele care este mai pe sus de orice nume,
pentru ca în numele lui Isus să se plece orice genunche, al celor din ceruri, de
pe pămînt şi de sub pămînt. Şi orice limbă să mărturisească spre slava lui
Dumnezeu Tatăl că Isus Hristos este Domnul". 44. Nu poate fi laudă mai
mare decît a fi Domn spre slava lui Iehova! Desigur că numele Iuda sugerează că
Isus este cel mai vrednic de laudă a lui Iehova. 45. O ultimă abservaţia
despre numele Iuda: Omul Isus a
fost din seminţia lui Iuda şi poartă titlul de asemenea dat în Apocalips 5:5:
"Leul din seminţia lui Iuda", încă o verigă pentru înţelegerea
nostră. 46. Deci, în numele lui
Beţaleel şi a părinţilor lui vedem caracterul şi acţiunile lui Isus. El este cu
adevărat Fiul lui Dumnezeu, "întipărirea fiinţei Lui", o umbră a lui Dumnezeu,
reflectînd toate faţetele minunate ale caracterului lui Iehova. 47. Isus a
devenit lumina lumii şi a manifestat nobleţea sacrificiului iubitor pentru
omenire şi a fost cinstit de Tatăl ceresc şi de către toţi cei ce recunosc marea
Lui loialitate faţă de voinţa divină. Oholiab în
antitip 48. Acum vrem să
considerăm pe ajutorul lui Beţaleel în munca lui importantă, pe Oholiab. După
cum vedem în Beţaleel un tip al lui Isus, tot aşa vedem în Oholiab un tip al
bisericii, cu rolul de ajutoare şi de conlucrători cu
Isus. 49. Oholiab este
identificat în Ex. 31:6; "Şi iată că i-am dat ca ajutor pe Oholiab, fiul lui
Abisamac din seminţia lui Dan". 50. Iarăşi ne uităm la
sensul numelor ca să clarificăm aplicarea tipului. Sensul numelui Oholiab este
"cortul Tatălui". Nu corespunde aceasta. Numai în biserică în această vîrstă
locuieşte Dumnzeu prin Spiritul Său. 51. Această sfinţire
colectivă defineşte de asemenea responsabilităţile şi privilegiile fiecărui
membru al bisericii. Pavel a vrut să atragă atenţia tuturor credincioşilor
concepuţi de spirit în această vîrstă asupra acestui fapt important în 1 Cor.
3:16: "Nu ştiţi că voi sînteţi templul lui Dumnezeu şi că spiritul lui Dumnezeu
locuieşte în voi?" 52. Faptul că Pavel
întreabă, ne dă de înţeles că Fraţii din Corint nu se purtau întotdeuna ca şi
cînd ar fi conştienţi de aceasta. Şi dacă studiem 1 Corinteni vedem că aşa
este. 53. Dar afirmaţia lui
rămîne. Noi sîntem cortul lui Dumnezeu, templul lui Dumnezeu, "cortul Tatălui".
Sîntem Oholiab şi trebuie să acţionăm în armonie cu acest
adevăr. 54. Oholiab a fost fiul
lui Abisamac ceeace înseamnă "fratele meu a ajutat". Iarăşi, cît de potrivit
este acest sens. Noi ca Biserică depindem vital de ajutorul şi sprijinul
fratelui nostru mai mare, Isus. 55. Poziţia şi acceptarea
nostră de către Tatăl se bazează în totul pe Isus. Cum a scris Pavel în Efes.
1:6: "Spre lauda slavei harului Său, pe care ni l-a dat în preaiubitul Lui"
(ne-a acceptat în preaiubitul Lui). 56. Nu este frumoasă
expresia "ne-a acceptat în preaiubitul Lui? Isus este preaiubitul lui Iehova şi
noi sîntem preaiubiţi de Isus. De dragul Lui sîntem noi acceptaţi de Dumnezeu
cel atotputernic. 57. Isus însuşi ne învaţă
aceasta în Ioan 15:5 cînd spune: "Eu sînt via, voi sînteţi mlădiţele . . . fără
Mine nu puteţi face nimic". 58. Aţi văzut vreodată
ramuri productive tăiate din vie? Cînd tăiem o ramură din vie se usucă repede,
se veştejeşte şi moare. 59. Pentru ca o ramură să
trăiască şi să producă trebuie să fie în vie întocmai cum noi trebuie să fim în
Isus. Legătura aceasta trebuie să fie puternică altfel putem fi rupţi în
condiţii adverse. 60. Abisamac a fost din
seminţia lui dan care are sensul de "judecător". Aceasta este o indicaţie
puternică a faptului că scopul chemării Bisericii este să fie
judecători. 61. Aceasta este adevărat
pentru viitor după cum ne spune Pavel în 1 Cor. 6:2: "Nu ştiţi că sfinţii vor
judeca lumea?" Dar spunînd aceasta, Pavel ne atrage de asemenea atenţia asupra
cerinţelor prezente cînd scrie în continuare: 62. "Şi dacă lumea va fi
judecată de voi, sînteţi voi nevrednici să judecaţi lucruri de foarte mică
însemnătate? Nu ştiţi că noi vom judeca pe îngeri? Cu cît mai mult lucrurile
vieţii acesteia?" 63. Pregătirea noastră ca
judecători înseamnă că noi trebuie să judecăm drept acum în trup. Pavel vrea să
spună că este vital ca să creştem în capacitatea de a judeca drept pentru a fi
găsiţi vrednici de a ni se încredinţa judecata dincolo de
văl. 64. În rezumat despre
Oholiab şi părinţii lui, vedem o ilustraţie a bisericii în activitatea şi
relaţia ei cu Isus. Noi sîntem cortul Tatălui, templul
Lui. 65. Viaţa noastră depinde
de sprijinul fratelui nostru mai mare, Isus. Dezvoltarea noastră are ca prim
scop de a fi judecători care, cu Isus vor binecuvînta lumea în Împărăţia lui
glorioasă. 66. Din cei doi meşteri,
remarcăm în Ex. 31:2 că numai
Beţaleel a fost special "numit" şi
i s-a încredinţat construcţia tabernacolului. 67. De asemenea remarcăm
că i s-a dat iscusinţa specială pentru a face munca cerută. Aşa este cu
antitipul Beţaleel, Isus Christos. I s-a dat aceeaşi întîietate. Citim în Col.
1:18: 68. "El este capul
trupului al Bisericii, El este începutul Cel întîi născut dintre cei morţi,
pentru ca în toate lucrurile să aibă întîietatea". 69. Întîietate înseamnă
primul loc. Cum Beţaleel a fost avut întîietate faţă de Oholiab tot aşa are Isus
faţă de biserică. El este capul nostru. 70. Citim în Efeseni
4:15: "Ci vorbim adevărul în iubire să creştem în toate privinţele ca să ajungem
în Cel ce este Capul, Christos". 71. Să vedem acum nişte
lecţii legate de materialele de construcţie folosite de cei doi meşteri. Scopul
alegerii lui Beţaleel şi Ohaliab a fost construirea
Tabernacolului. 72. În tip tabernacolul
reprezintă pe Christoa şi Biserica sa care într-o zi vor fi sanctuarul lui
Dumnezeu între oameni. Scriptura ne spune aceasta în Apoc.
21:3-5. 73. "Iată cortul lui
Dumnezeu (Biserica glorificată, locuinţa lui Dumnezeu) cu oamenii. Şi El va
locui cu ei şi ei vor deveni poporul Lui şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va
fi Dumnezeul lor. 74. El va şterge orice
lacrimă din ochii lor şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tînguire, nici
ţipăt, nici durere pentru că lucrurile dintîi au trecut, (adică domnia lui
Satan, păcatul şi moartea). 75. Cel ce şade pe
scaunul de domnie a zis: iată, Eu fac toate lucrurile
noi". 76. Aceasta este speranţa
minunată ce ne stă înainte, să fim parte din acest aranjament glorios. Dar
trebuie să clădim cu grijă acum. Materialele de
construcţie 77. Toate materialele
folosite la construcţia Tabernacolului conţin un mesaj pentru noi. Un rezumat al
muncii lui Beţaleel îl găsim în Exod 31:4,5. Să citim ce trebuia fă
facă: 78. ". . . să născocească
tot felul de lucrări meştejugite; să lucreze în aur, în argint şi aramă; să sape
în aur, în argint şi aramă; să sape în pietre şi să le lege; să lucreze în lemn
şi să facă tot felul de lucrări". 79. Isus, ca Beţaleel
antitipic, trebuie să lucreze cu "materialele" din care se face marele
Tabernacol antitipic al lui Dumnezeu. Astfel lucrează cu aur, argint şi aramă.
Ce reprezintă aceste materiale? 80.Aurul: În timpurile
trecute metalul cel mai valoros, rar şi care nu rugineşte, aurul se referă la
natura divină. 81. Argintul: Următorul
ca valoare după aur. Credem că se referă la adevăr şi poate în special la
adevărul legat de răscumpărare. Vă rog amintiţi-vă în legătură cu aceasta că
scobiturile care susţineau Tabernacolul erau din
argint. 82. Şi nu orce argint, ci
argint dintr-o sursă specială, şi anume din banii de răscumpărare plătiţi de
israeliţi ca taxă "pe cap de locuitor" (vezi Ex. 30:12-16; 38:25-27). Tot aşa
adevărul, în special adevărul despre sacrificiul lui Isus, este temelia scopului
divin. 83. Arama: Aceste metal
seamănă mult cu aurul, dar cercetat mai aproape vedem că este inferior aurului.
Natura umană este în unele privenţe asemănătoare cu cea divină. Omul a fost
făcut în asemănarea lui Dumnezeu. Dar natura umană chiar şi în perfecţiunea ei
este mai joasă decît îngerii, decît natura
spirituală. 84. Tot aşa arama pare că
reprezintă natura umană perfectă a omului Isus Christos şi umanitatea
justificată a bisericii. Această natură trebuie sacrificată lui Dumnezeu şi în
final înlocuită cu natura spirituală. 85. Beţaleel tipic a
supravegheay "cioplirea pietrelor". Pentru a ciopli un mărgăritar, se cerea o
mînă sigură şi lovituri puternice. dar acest efort produce obiecte de o
frumuseţe şi valoare neîntrecută.. 86. Antitipicul Beţaleel
supraveghează cioplirea pietrelor antitipice. Voi şi cu mine, iubiţi fraţi,
sînteţi acele pietre de cioplit şi de format pentru folosul
divin. 87. Isus ca şi cap al
corpului, supraveghează toate încercările şi experienţele care "pregătesc"
aceste "pietre" preţioase. Valoarea acestor "pietre" cioplite şi formate de Isus
este mare. Remarcăm ce gîndeşte însuşi Iehova despre ele în Mal.
3:17. 88. "Şi ei vor fi ai mei,
spune Domnul oştirilor, îmi vor fi o comoară deosebită în ziua în care o
pregătesc. Eu voi avea milă de ei cum are milă un om de fiul său care-i
slujeşte." 89. Aceste pietre
preţioase, aceste mărgăritare sînt tot atît de apreciate de Domnul nostru Isus
ca şi "mărgăritarul de mare preţ" pentru care Isus a dat tot ce-a avut (Mat.
13:45,46). 90.Această valoare este
sugerată de asemenea de faptul că acele pietre, terminate, au fost puse în
aranjament frumos în "pieptarul judecăţii" marelui Preot. 91. Metalul şi piatra ca
materiale, ne aduc în minte comentariul lui Pavel despre zidirea creştinului,
din 1 Cor. 3:11-15: 92. "Căci nimeni nu poate
pune o altă temelie decît cea care a fost pusă şi care este Isus Christos. Iar
dacă clădeşte cineva pe această temelie aur, argint, pietre scumpe, lemn, fîn,
trestie, 93. lucrarea fiecăruia va
fi dată pe faţă; ziua Domnului o va face cunoscută, căci se va descoperi în foc.
Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. 94. Dacă lucrarea zidită
de cineva pe temelia aceea rămîne în picioare, el va primi o răsplată. Dacă
lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cît despre el, va fi mîntuit
dar ca prin foc". 95. Pavel pune aici în
contrast ceeace rămîne permanent, cu ceeace se strică, cu ceeace este temporar.
Focul curăţă unele lucruri şi le nimiceşte pe altele. Cu ce construim noi, dragi
prieteni? 96. Antitipicul Beţaleel
răspunde de asemenea de cioplirea lemnului". Foloseşte Beţeleel aici antitipic
materiale de construcţie inferioare? Se pare că da, dar dacă vedem lecţia,
folosirea lemnului este foarte potrivită. 97. În tip lemnul la cer
se referă a fost sittim, folosit exclusiv în Tabernacuol. Mobila, inclusiv Masa
punerii pîinii, Altarul tămîierii, Lada legămîntului şi scîndurile erau toate
din Sittin, dar acoperite cu aur. 98. Sugerăm că sittimul,
care este veşnic verde, reprezintă natura umană muritoare. Spunem muritoare
pentru că lemnul putrezeşte. 99. Nu înseamnă că este
putred, dar poate putrezi. Dar ceeace putrezeşte, natura umană muritoare "se va
îmbrăca " în ceeace nu putrezeşte, nemurirea. Remarcăm aceasta în 1 Cor.
15:53,54: 00. "Căci trebuie ca
trupul acesta supus putrezirii să se îmbrace în neputrezire şi trupul acesta
muritor să se îşmbrace în nemurire. Cînd trupul acesta supus putrezirii se va
îmbrăca în neputrezire şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire atunci
se va împlini cuvîntul care este scris: "moartea a fost înghiţită de
biruinţă". 01. Şi cît de frumos este
iulustrat acest lucru prin faptul că lemnul a fost acoperit cu aur. Ce ar putea
fi mai potrivit ca tip al explicaţiei lui Pavel? 02. Cu acest muritor se
lucrează acum "cioplindu-se" aici şi "cioplindu-se" dincolo făcîndu-se ceeace
Scripturile numesc "tăierea împrejur a inimii" (Col. 2:11; Rom.
2:29). 03. Oholiab a fost prim
ajutorul lui Beţaleel. Astfel este Biserica pentru Christos Isus. Ea cooperează
cu El Capul ei, Domnul ei, Învăţătorul ei în aducerea a totul ce a fost şi ce
este în supunerea minţii, în Christos Isus. 04. Am menţionat la
început că succesul acestei construcţii este garantat. Din nou aici un tip
profetic mărturiseşte cu tărie. În templul lui Solomon era un pridvor cu doi
stîlpi (1 Regi 7:21). 05. Curios, aceşti doi
stîlpi aveau nume şi această curiozitate ne atrage atenţia. Stîlpul din dreapta
(cum stai în faţa Templului) era numit Iachin, iar cel din stînga,
Boaz. 06. Jachin înseamnă "el
va stabili" sau "el va stabili ferm". Boaz înseamnă "în putere". Punîndu-le
acestea împreună şi citindu-le ca o propoziţie ebraică de la dreaaapta la stînga
cu templul la mijloc, citim: 07. "El va stabili ferm
templul în putere". 08. Nu este aceasta
magnific? Este făcut absolut, prin promisiunea lui
Dumnezeu. Gînduri
conclusive 09. Dorim să încheiem cu
cîteva aplicaţii practice ale acestor lucruri: Să ne amintim din nou privilegiul
nostru de a ne ajuta unii pe alţii. Petru spune că sîntem "pitre vii" zidite
într-o casă spirituală. 10. Cît efort depunem
pentru a ne zidi unii pe alţii zi de zi. Pentru a ne face chemarea şi alegerea
sigură este necesar să ne îngrijim de nevoile fraţilor noştri. Iată sfatul lui
Pavel în Col. 3:16: 11. "Cuvîntul lui
Christos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţăţi-vă şi
sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări
duhovniceşti, cîntînd lui Dumnezeu cu mulţumire în inima
voastră". 12. dar cum să facem
aceasta? Nu prin a ne amesteca în treburile personale ale fraţilor noştri. Mai
curînd printr-o observaţie plină de sensibilitate motivată de iubire şi fiind
exemplu de credincios. 13. În adunările şi
conversaţiile noastre să nu ne mulţumim în a permite ca saluturile noastre să
fie numai convenienţe sociale. Dimpotrivă, din inimă să căutăm binele
fraţilor. 14. Să căutăm noua
creatură din fiecare şi s-o servim. Unii ar putea spune: "Nu ştiu dacă am ceva
ce ar putea zidi pe fraţi". Dar dragi fraţi, cu toţii
avem. 15. Fraţii din Roma în
timpul lui Pavel aveau aceste trăsături ceeace l-a îndemnat pe Pavel să scrie în
Rom. 15:14: 16. "În ce vă priveşte pe
voi fraţilor, eu însumi sînt încredinţat că sînteţi plini de bunătate, plini de
orice fel de cunoştinţă şi astfel sînteţi în stare să vă sfătuiţi unii pe
alţii". 17. Avem încredere, dragi
prieteni, că prin harul Domnului vom putea termina munca de zidire, care ne stă
în faţă încă. Pregătirea miresei lui Christos este cea mai importantă muncă
astăzi. 18. Fiecare din noi, ca
membri ai lui Oholiab antitipic, să ajutăm cu zel şi energie pe Beţaleel
antitipic, făcînd cu toată puterea ceeace mîinile noastre găsesc de ăfcut şi
toate spre slava lui Iehova!