Resurse Crestine - Studentii Bibliei, Lectii Biblice, Filme Crestine, cantece, poezii, eseuri, predici, schite predici, biblia, acorduri chitara, maxime crestine, midi, download mp3, devotionale, felicitari, muzica crestina, mp3 crestine, predici audio, cantari crestine, predici video, marturii video, partituri orchestra, partituri cor barbatesc, partituri cor mixt, studii biblice, emisiuni radio, negative, conferite, scenete, powerpoint, schite, eseuri, maxime, devotionale, stiri - Resurse creștine

1 Septembrie

Acum, deci, rămân aceste trei: credința, nădejdea și dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea. 1 Corinteni 13:13

Pare imposibil a descrie iubirea, această calitate minunată fără de care nimic nu este acceptabil înaintea lui Dumnezeu! Apostolul nu încearcă să definească iubirea, ci se mulțumește să ne dea câteva din manifestările ei. Cei care au o iubire cu asemenea caracteristici sunt capabili să o aprecieze, dar altfel nu pot să o explice. Fapt este că iubirea, ca viața și lumina, este greu de definit; și cele mai bune strădanii ale noastre de a o înțelege sunt în direcția efectelor ei. Ea este de la Dumnezeu; este asemănare cu Dumnezeu în inimă, în limbă, în mâini, în gânduri — supraveghind toate atributele umane și căutând să le controleze. Unde lipsește iubirea, rezultatele sunt mai mult sau mai puțin rele; unde este prezentă iubirea, rezultatele diferă în funcție de gradul iubirii și sunt proporțional bune. W. T. 1911-422 (R 4917:2) (Cântarea 125)

 

2 Septembrie

Dragostea este … plină de bunătate. 1 Corinteni 13:4

Sunt eu blând în metodele mele, căutând să-mi păzesc purtarea și tonul vocii, știind că ele au mult de-a face cu fiecare afacere a vieții? Pătrunde acest semn al iubirii în acțiunile, cuvintele și gândurile mele? Am grijă de alții și iau aminte la binele lor? Simt și manifest eu bunătate către ei în cuvânt, în privire, în faptă? Un creștin, mai mult decât alții, ar trebui să fie amabil, curtenitor, blând acasă, la locul de muncă, în Biserică — peste tot. În măsura în care iubirea perfectă este atinsă, efortul constant al inimii va fi ca fiecare cuvânt și faptă, precum și gândurile care le insuflă, să fie pline de răbdare și de bunătate. W. T. 1911-422 (R 4918:1) (Cântarea 44)

 

3 Septembrie

Dragostea nu este invidioasă. 1 Corinteni 13:4

Am eu iubirea care “nu este invidioasă", iubirea care este generoasă, așa încât să văd că alții prosperă și să mă bucur de prosperitatea lor, chiar dacă pentru un timp propriile mele afaceri nu sunt așa de prospere? Aceasta este adevărata generozitate, tocmai opusul geloziei și al invidiei, care izvorăsc dintr-o natură stricată. Rădăcina invidiei este egoismul, invidia nu va crește din rădăcina iubirii. Iubirea se bucură cu cei ce se bucură, în prosperitatea fiecărui cuvânt bun și lucru bun, și în înaintarea în harul creștin și în serviciul divin al tuturor celor care sunt conduși de Spiritul divin. W. T. 1911-422 (R 4918:2) (Cântarea 168)

 

4 Septembrie

Dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie. 1 Corinteni 13:4

Am eu dragostea care este umilită, care “nu se laudă, nu se umflă de mândrie", dragostea care tinde spre modestie, care nu este lăudăroasă, nu se înalță? Am eu dragostea care ar îndemna la fapte bune, nu pentru a fi văzută de oameni, ci care ar face aceasta chiar dacă n-ar vedea sau n‑ar ști nimeni decât Dumnezeu; care nu se laudă nici cu cunoștința ei și nici cu harurile ei, ci în smerenie recunoaște că orice dar bun și desăvârșit vine de la Tatăl? Și Îi răspund eu Lui prin iubire și slujire pentru fiecare îndurare? W. T. 1911-422 (R 4918:2) (Cântarea 153)

 

5 Septembrie

îDragosteaș nu se poartă necuviincios. 1 Corinteni 13:5

Am eu dragostea care este curtenitoare, care “nu se poartă necuviincios"? Mândria este rădăcina din care crește mare parte din purtarea necuviincioasă, lipsa de politețe, atât de comună celor care se cred a fi cineva, fie din punct de vedere intelectual, fie financiar. Politețea a fost definită ca iubire în lucruri neînsemnate; curtoazia ca iubire în lucruri mici. Secretul politeții este fie poleială pe dinafară, fie iubire din inimă. Ca creștini trebuie să avem iubire din inimă care ne va îndemna la fapte de bunătate și curtoazie, nu numai în casa credinței, ci și în casele noastre și în procedurile noastre cu lumea. W. T. 1911-422 (R 4918:2) (Cântarea 248)

 

6 Septembrie

îDragosteaș nu caută folosul său. 1 Corinteni 13:5

Am eu dragostea care nu este egoistă, care “nu caută folosul său" exclusiv, care ar putea fi chiar dispusă să lase ca unele din drepturile ei să fie sacrificate în interesul altora? Sau dimpotrivă, am eu egoismul care nu numai că-și cere drepturile de fiecare dată, ci mă face indiferent de comoditatea, de confortul și drepturile altora? A avea dragoste în acest sens special înseamnă că vom fi vigilenți ca să nu profităm pe nedrept de alții și vom prefera mai degrabă să suferim un rău decât să facem un rău, să suferim o nedreptate, decât să facem o nedreptate. W. T. 1911-422 (R 4918:3) (Cântarea 247C)

 

7 Septembrie

îDragosteaș nu se aprinde de mânie. 1 Corinteni 13:5

Am eu iubirea care este blândă, “nu se aprinde de mânie" — iubire care mă face capabil să văd ambele fețe ale unei chestiuni, care-mi dă spiritul minții sănătoase, care-mi permite să înțeleg că exasperarea și mânia violentă sunt nu numai necuviincioase, ci mai rău decât atât, sunt vătămătoare pentru cei împotriva cărora sunt îndreptate, și de asemenea vătămătoare prin efectul lor asupra inimii și trupului meu? W. T. 1911-422 (R 4918:3) (Cântarea 18)

 

8 Septembrie

îDragosteaș nu se gândește la rău. 1 Corinteni 13:5

Am eu spiritul iubirii care “nu se gândește la rău", care este fără prefăcătorie, fără a suspecta de rău sau fără a căuta greșeli la alții, fără a le atribui motive rele? Am eu iubirea care caută întotdeauna să interpreteze purtarea altora cu bunăvoință, să treacă cu vederea cât poate de mult erorile de judecată mai degrabă decât să pună la îndoială motivele inimii? Iubirea perfectă este bine intenționată; preferă, și pe cât de mult posibil se străduiește să vadă cuvintele și purtarea altora din același punct de vedere. Nu adună animozități și suspiciuni, nici nu fabrică un șir de dovezi de intenții rele bazate pe anumite circumstanțe din afaceri neînsemnate. “Greșelile sunt mari acolo unde iubirea este mică", este un proverb foarte înțelept. W. T. 1911-423 (R 4918:5) (Cântarea 306)

 

9 Septembrie

îDragosteaș nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr. 1 Corinteni 13:6

Oricât de profitabilă ar fi eroarea, iubirea nu poate lua parte la ea și n-ar putea dori răsplata răului. Ci se bucură de adevăr — adevărul asupra oricărui subiect și în special de adevărul revelației divine, oricât de nepopular ar fi adevărul, oricâtă persecuție ar implica susținerea lui; oricât ar costa pierderea prieteniei acestei lumi și a celor care sunt orbiți de dumnezeul acestei lumi. Spiritul iubirii are o astfel de afinitate pentru adevăr încât se bucură să aibă parte de pierderi, persecuții, suferințe sau orice ar veni împotriva adevărului sau a servitorilor lui. În aprecierea Domnului este același lucru dacă ne rușinăm de El sau de Cuvântul Său; și despre toți aceștia El declară că Se va rușina și El când va veni să fie slăvit în sfinții Săi. W. T. 1911-423 (R 4918:6) (Cântarea 80)

 

10 Septembrie

îDragosteaș suferă toate. 1 Corinteni 13:7

Am eu iubirea care “suferă toate", care este invincibilă în fața asalturilor răului, care se împotrivește la rău, la necurăție, la păcat și la orice este opus iubirii; care este capabilă și dispusă să îndure pentru cauza lui Dumnezeu reproșuri, mustrări, insulte, pierderi, denaturări și chiar moartea? “Și ceea ce câștigă biruința asupra lumii este credința voastră" — însăși viața și centrul acestei credințe fiind Spiritul sfânt al iubirii pentru Domnul și pentru cei care sunt ai Lui, și compătimitor pentru lume. Iubirea perfectă poate suporta orice condiții, și prin harul lui Dumnezeu să ne scoată biruitori și “mai mult decât biruitori prin Acela care ne-a iubit". W. T. 1911-423 (R 4919:1) (Cântarea 233)

 

11 Septembrie

îDragosteaș crede toate. 1 Corinteni 13:7

Am eu dragostea care “crede toate", care nu vrea să impute răul altuia decât dacă este obligată să o facă prin dovezi incontestabile; care ar crede mai degrabă bine decât rău despre toți; care n-ar găsi plăcere să asculte răul, ci ar fi dispusă să-l respingă? Dragostea perfectă nu este suspicioasă, ci este, dimpotrivă, gata să fie încrezătoare. Ea acționează după principiul că este mai bine, dacă e necesar, să fii înșelat de o sută de ori decât să treci prin viață acrit de o minte suspicioasă — mult mai bine decât să acuzi sau să suspectezi chiar și o persoană pe nedrept. Aceasta este o dispoziție miloasă aplicată la gânduri, și despre ea Domnul a spus: “Ferice de cei milostivi, căci ei vor găsi milă!" W. T. 1911-423 (R 4919:1) (Cântarea 224)

 

12 Septembrie

îDragosteaș nădăjduiește toate. 1 Corinteni 13:7

Acest element de speranță al dragostei este una dintre trăsăturile remarcabile în perseverența sfinților, făcându-i în stare să îndure greutăți ca buni soldați. Calitatea ei de speranță o împiedică să fie cu ușurință ofensată sau cu ușurință oprită în lucrarea Domnului. Acolo unde alții ar fi descurajați sau puși pe fugă, spiritul iubirii dă răbdare, ca să putem lupta o luptă bună și să-I plăcem Căpeteniei Mântuirii noastre. Caracterul de speranță al iubirii nu cunoaște deznădejdea, pentru că ancora ei intră în ceea ce este dincolo de văl și este ferm fixată de Stânca Veacurilor. W. T. 1911-423 (R 4919:4) (Cântarea 219)

 

13 Septembrie

Dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește deplina cunoaștere a Domnului nostru Isus Hristos … căci în felul acesta vi se va da din belșug intrare în împărăția veșnică a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. 2 Petru 1:8, 11

Tot poporul lui Dumnezeu, toți concepuții de Spirit sfânt, sunt inspirați de spiritul Tatălui, spiritul iubirii, spiritul dreptății și al loialității. Dar oare cum este cu gradul, cu prisosința, cu pătrunderea acestei iubiri în toate afacerile vieții? Dacă acest spirit al Domnului prisosește în noi, el va influența afacerile noastre, plăcerile noastre, casele noastre, atelierele noastre, bucătăriile noastre, sufrageriile noastre, dormitoarele noastre, chiar gândurile noastre. Iubirea care se cere este iubirea abundentă, influența atotpătrunzătoare a Domnului nostru în viețile noastre și în toate afacerile vieții celor care vor să aibă intrare din belșug în împărăția lui Mesia ca membri ai clasei miresei. W. T. 1911-442 (R 4929:3) (Cântarea 1)

 

14 Septembrie

Cu noi este Domnul, Dumnezeul nostru, care ne va ajuta și va lupta pentru noi. 2 Cronici 32:8

Ce lecție este aici pentru toți cei din poporul Domnului, din Israelul spiritual de astăzi! Când cei mai mândri, cei mai tari vrăjmași ai noștri par să triumfe cel mai mult asupra noastră, când sunt cei mai zgomotoși în acuzarea Domnului și a promisiunilor Lui, chiar atunci este timpul să ne prindem de promisiunile Domnului cu cea mai mare încredere. Într‑adevăr, după experiența noastră, cei care sunt mai deplin înrădăcinați și întemeiați, ale căror speranțe sunt mai sigur ancorate înăuntru vălului, sunt cei cărora le-au fost acordate experiențe foarte aspre și au avut ocazia să apeleze cu tărie la Domnul după ajutor, când nu era nici un braț omenesc pe care să se sprijine. Câți au aflat că ruperea legăturilor pământești a însemnat o întărire a celor cerești, că împotrivirea din partea lumii și a Adversarului a însemnat creșterea favorii spirituale, pentru că “mai mare este cel ce este cu noi decât toți cei care sunt împotriva noastră". W. T. 1905-191 (R 3582:6) (Cântarea 279)

 

15 Septembrie

Să vă lumineze ochii inimii, ca să cunoașteți care este nădejdea chemării Lui, care sunt bogățiile slavei moștenirii Lui în sfinți. Efeseni 1:18

Se cere timp ca mintea și inima să se lărgească așa încât să prindă o licărire dintr-o binecuvântare așa de minunată cum este aceasta pregătită de Dumnezeu pentru cei aleși. Dar oricine prinde chiar și o slabă licărire din măreția favorii lui Dumnezeu față de Biserică, nu va fi surprins că în planul divin a fost făcută o rezervare atât de generoasă, de aproape o mie nouă sute de ani, pentru chemarea, disciplinarea și desăvârșirea sfinților pentru marea și glorioasa lucrare la care sunt chemați ei, în calitate de comoștenitori cu Mesia. Nici nu va considera ciudate încercările de foc care‑i probează pe toți aceia pe care Domnul Dumnezeul nostru îi cheamă și‑i acceptă ca membri de probă ai clasei alese a împărăției. Ei vor înțelege destul de ușor că dacă a fost potrivit, chiar necesar, ca Domnul nostru Isus, cu toată experiența Sa în curțile cerești, să învețe “ascultarea prin lucrurile pe care le‑a suferit" și să-Și dovedească loialitatea față de Tatăl prin credincioșie chiar până la moarte, cu atât mai mult urmașii Săi — al căror trecut a fost acela de păcătoși — trebuie să fie încercați în amănunțime cu privire la loialitatea lor față de Domnul. W. T. 1903-94 (R 3168:1) (Cântarea 330)

 

16 Septembrie

Copilașilor, păziți-vă de idoli! 1 Ioan 5:21

Răul este insidios, și orice despărțire a drumurilor, orice părăsire a căilor divine, înseamnă o despărțire de dreptate într-un grad pe care nu‑l putem evalua la început. Să învățăm că singurul curs sigur de urmat este să ne încredem în Domnul și să fim bucuroși să avem orice ne-ar destina providențele Sale, și să refuzăm să avem orice ar fi contrar cu voința Sa, oricât de dorit ar fi, oricât de mulțumitor ar fi pentru ambiția umană. Să învățăm lecția că ambiția este un lucru periculos — în special în starea noastră actuală imperfectă, în care judecățile noastre sunt mai mult sau mai puțin deformate prin cădere, în care cunoștința noastră este imperfectă și Satan va pune în mod sigur lumina în locul întunericului și întunericul în locul luminii. Ambițiile noastre trebuie să fie înfrânate, da, fiecare gând trebuie să fie adus în supunere la voia lui Dumnezeu în Cristos, dacă vrem să fim pe teren sigur ca noi creaturi în Cristos Isus. W. T. 1904-190 (R 3386:4) (Cântarea 171)

 

17 Septembrie

Cine va putea să se suie la muntele Domnului? Cine va sta în locul Lui cel sfânt? Cel care are mâinile nevinovate și inima curată, cel care nu-și dedă sufletul la deșertăciune și nu jură ca să înșele. Psalmul 24:3, 4

Cei care au făcut o deplină consacrare a inimii lor Domnului, sunt cei curați la inimă sub legea iubirii. Dar în pofida curățeniei inimii lor, a intențiilor lor, a voinței lor de a îndeplini legea regală a iubirii, aceștia au de dus o bătălie. Legea membrelor lor, depravate prin păcatul moștenit, este legea puternică a egoismului, în opoziție cu noua lege la care s-au angajat — legea iubirii. Totuși, incapacitatea lor de a trăi la înălțimea cerințelor acestei legi noi nu trebuie să fie cauzată de lipsa voinței, lipsa intenției unei inimi curate, loiale. Orice nereușită ar avea aceștia, oricât de mult n-ar reuși uneori, să obțină victoria, aceasta trebuie să fie numai din cauza slăbiciunilor cărnii și a asalturilor Adversarului, la care inimile lor curate n-au reușit să se împotrivească. Aici sunt folositoare promisiunile Domnului, asigurându-i că El le cunoaște slăbiciunile și punctele vulnerabile, precum și uneltirile diavolului și influența spiritului lumii, care sunt contrare spiritului iubirii. El le spune că pot merge liber la tronul harului ceresc, acolo să obțină milă în privința nereușitelor de a trăi la înălțimea standardului înalt pe care inimile lor îl recunosc și la care se străduiesc să se conformeze. El îi asigură de asemenea că pot găsi har pentru ajutor în orice timp de nevoie. W. T. 1912-337 (R 5123:4) (Cântarea 404)

 

18 Septembrie

În seara aceleiași zile, cea dintâi a săptămânii, pe când ușile locului unde erau adunați ucenicii erau încuiate, de frica iudeilor, a venit Isus, a stat în mijlocul lor și le-a zis: “Pace vouă!" Ioan 20:19

Mulți sunt situați așa încât nu-și pot satisface dorințele inimii de a se aduna deseori cu alții de aceeași credință prețioasă, să vorbească despre lucrurile bune ale promisiunii Cuvântului Domnului; dar cei izolați să nu se simtă dezamăgiți deoarece Cuvântul Domnului spune că El va fi cu doi sau trei și nu promite același lucru pentru cei singuratici. Mai degrabă ei să se uite în jurul lor ca să vadă ce prevedere a făcut Domnul, prin care cel puțin doi se pot întâlni și pot discuta împreună Cuvântul Său. … Putem fi siguri că acei care au ocazii de a se întâlni împreună și de a vorbi împreună și care nu folosesc ocaziile, manifestă o lipsă de interes pentru marea noastră mântuire, și că aceștia au mari șanse să-și piardă și restul interesului, și nefolosind instrucțiunile Domnului date acestora, se poate chiar să nu reușească să fie printre “mărgăritarele" pe care le va aduna El. Dacă cineva simte puțin interes pentru lucrurile cerești, este puțin dispus să discute trăsăturile planului divin și promisiunile lui, și este fericit numai când se discută despre lucruri lumești, afaceri etc., este un semn nefavorabil. Este puțin probabil că Domnul Se va apropia de unii ca aceștia și că le va deschide înțelegerea în privința Scripturilor, așa cum în mod sigur binevoiește să facă pentru cei care flămânzesc și însetează după adevăr. W. T. 1901-136 (R 2802:1; 2801:6) (Cântarea 252)

 

19 Septembrie

Fraților, rugați-vă pentru noi. 1 Tesaloniceni 5:25

Între timp, opunându-ne noi nu trebuie să facem uz de forță, nici să ridicăm vocea pentru drepturile noastre. Trebuie să ne amintim că devenind soldați ai crucii ne-am predat voluntar toate drepturile pământești pentru a putea fi participanți împreună cu Căpetenia mântuirii noastre, care a permis să I se ia toate drepturile, chiar până la moarte. Deoarece urmașii lui Isus sunt făcuți spectacol pentru lume și pentru îngeri, lor de asemenea li se permite ca prin iubirea și zelul lor pentru Domnul și pentru mesajul Său să se întărească și să se zidească unul pe altul în cea mai sfântă credință. Să nu uităm privilegiul nostru de a ne ruga unul pentru altul în asemenea împrejurări. Noi nu ne putem ruga ca Domnul să ne ferească pe noi sau pe alții de încercări în aceste direcții, pentru că înțelepciunea divină trebuie să decidă care vor fi acestea, dar este privilegiul nostru să ne rugăm unul pentru altul și pentru noi înșine — să ne rugăm pentru acel har care să ne ajute în orice timp de lipsă, pe care Domnul a promis că ni-l va acorda. Evrei 4:16. W. T. 1916-221 (R 5928:5) (Cântarea 411) V. D. M. 132:7

 

20 Septembrie

Căci Pâinea lui Dumnezeu este Acela care Se coboară din cer, și dă lumii viața. Ioan 6:33

Cu cât oamenii sunt mai multumiți cu lucrurile lumești, cu atât sunt mai puțin înclinați spre lucrurile cerești, și cu cât suntem mai satisfăcuți de lucrurile cerești, cu atât mai puțină poftă avem după lucrurile pământești. Noua natură se dezvoltă pe cheltuiala naturii vechi, și ambițiile, speranțele și dorințele noi pe cheltuiala celor vechi. La fel, atunci când natura veche înflorește, aceasta se face pe cheltuiala celei noi în toate afacerile vieții. Haideți deci, dându-ne seama de deosebirea dintre hrana care piere și hrana care aduce binecuvântare divină — viața veșnică — s‑o alegem pe cea din urmă, să ne hrănim tot mai mult din Domnul și din Cuvântul Său, și astfel să ne întărim în Domnul și în puterea tăriei Lui, și să fim tot mai mult înțărcați de lume, de spiritul ei, de speranțele ei, de ambițiile ei. Noi căutăm o patrie cerească, o împărăție cerească, o natură cerească, calități cerești, potrivite și pregătite pentru acea natură cerească. L‑am găsit pe marele Dătător de viață, Cel care poate să dea și dă această Pâine din ceruri. Marele nostru privilegiu este să fim distribuitori ai acestei Pâini. “Dați-le voi să mănânce." “Cine are urechi să asculte." W. T. 1904-82 (R 3334:4) (Cântarea 96)

 

21 Septembrie

Îmbrăcați-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotriva uneltirilor Diavolului. Efeseni 6:11

Copiii Domnului trebuie să caute a nu fi înșelați spre păcat și spre serviciul păcatului; în măsura în care ar face-o, ei și‑ar părăsi steagul și ar lua poziție ca împotrivitori ai Domnului. Când creștinii iau o poziție hotărâtă împotriva lui Satan și a uneltirilor lui, ei sunt ușurați de atacurile lui — nu în sensul că el fuge de ei fiindcă se teme să nu i se aducă lui daune, ci în sensul că-i va lăsa. El se va retrage întocmai cum generalul unei armate s-ar retrage de la o cetate după ce ar afla că porțile ei sunt apărate puternic și că atacul a fost inutil. Dacă adversarul găsește pe cineva bine apărat și care i se împotrivește cu o voință fermă, el se va retrage imediat. Dar dacă se stă la tocmeală cu păcatul, orice tendință de a lua în considerare o chestiune când se vede că este păcat, dă imediat posibilitatea ca adversarul să intre, și el își va reînnoi atacul și va insista asupra problemei, punând-o în lumina cea mai amăgitoare pentru ca el să poată prelua controlul și să poată intra în inima unde a găsit slăbiciune.

Prin urmare, pentru copilul lui Dumnezeu este de cea mai mare importanță să ia o decizie hotărâtă și promptă când își dă seama că este ispitit spre rău. Un moment de ezitare este foarte primejdios. El a promis că-i va proteja pe cei care iau poziție pentru Domnul, care se predau Lui complet și fără rezerve. El ar putea permite ca aceștia să fie asaltați un timp, dar El îi va elibera atâta vreme cât ei rămân loiali și sinceri; iar ca rezultat al acestor ispite aceștia vor deveni mai tari. W. T. 1916-148 (R 5896:6) (Cântarea 44) V. D. M. 207:7, 208:1

 

22 Septembrie

Atunci Moise și fiii lui Israel au cântat Domnului cântarea aceasta și au spus, zicând: … Domnul este tăria mea și temeiul cântărilor mele de laudă: El a devenit mântuirea mea. El este Dumnezeul meu: Îi voi face o locuință îredat după subsolș; El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări. … Exodul 15:1, 2

Dacă a fost potrivit, așa cum admitem, ca israeliții să dea slavă lui Dumnezeu pentru eliberarea lor din robia Egiptului, cu mult mai potrivit este ca Israelul spiritual să recunoască mai marea eliberare de sub puterea lui Satan și de robia păcatului, îndeplinite pentru noi prin sângele Mielului lui Dumnezeu care a murit pentru păcatele noastre. Dacă oamenii analfabeți, care au fost într-o măsură de robie o lungă perioadă de timp și care nu au avut avantajele acestui Veac Evanghelic, au fost provocați să aducă mulțumiri Domnului, cu cât mai mult noi, care am gustat din bunătatea Lui, ar trebui să vestim laudele Celui care ne-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată! (1 Petru 2:9). Nu este de mirare atunci, că Scripturile pretutindeni se referă la poporul Domnului ca fiind slujitori, servitori ai adevărului, și declară că Domnul nu numai ne-a scos picioarele din oribila groapă și din mocirla păcatului și a morții, ci în plus, a pus în gura noastră o cântare nouă, chiar bunătatea iubitoare a Dumnezeului nostru. Psalmul 40:2, 3 — W. T. 1907-158 (R 3998:6) (Cântarea 79)

 

23 Septembrie

Întărește-te și fii foarte curajos. Iosua 1:7

N-a existat niciodată un timp în care să fie nevoie de mai multă tărie de caracter și de mai mult curaj decât acum.… Așa că trebuie să fim tari în Domnul și în puterea tăriei Lui.

Nu știm sub ce formă vor veni unele din încercările și necazurile noastre. Dar noi care trăim în această “zi rea”, da, chiar la sfârșitul ei — în “ceasul” final “al încercării” — cu siguranță avem nevoie de întreaga armătură a lui Dumnezeu. Trebuie să avem coapsele încinse cu Adevărul; avem nevoie de coif ca să ne protejeze mintea, intelectul de săgețile erorii; avem nevoie de platoșa dreptății; avem nevoie de Sabia Spiritului — sabia lată cu două tăișuri; avem nevoie de încălțămintea “râvnei Evangheliei păcii”. Avem nevoie de toate acestea pentru a învinge pe canaaniții din interiorul nostru și toate obstacolele din jurul nostru. W. T. 1915-182 (R 5707:5) (Cântarea 282) V. D. M. 547:2-5

 

24 Septembrie

Mi se satură sufletul ca de niște bucate grase și miezoase și gura mea Te va lăuda cu buze pline de bucurie. Chiar în așternutul meu îmi aduc aminte de Tine și în timpul vegherilor nopții mă gândesc la Tine. Psalmul 63:5, 6

Cine are timp de meditare va primi o mare binecuvântare dacă gândurile sale se vor îndrepta spre Atotputernicul, recunoscându-I bunătatea, căutând să-I aducă laudă pentru toate îndurările Sale cele de multe feluri, meditând la Dumnezeu în vegherile nopții. … Să ne gândim la Dumnezeu ca la personificarea a toate câte sunt drepte, iubitoare, blânde, înțelepte, în caracter și principiu. Aceasta să ne stimuleze să fim asemenea Lui. Cu cât vom aprecia mai mult un caracter nobil, cu atât vom dori mai mult să-l imităm. Cu cât vom vedea mai mult marile lucrări ale lui Dumnezeu în natură și îndurările Lui față de noi, în aceeași măsură buzele și inimile noastre Îl vor lăuda. W. T. 1915-311 (R 5785:5) (Cântarea 277) V. D. M. 406:7, 407:1

 

25 Septembrie

Eu aștept pe Domnul; sufletul meu așteaptă și în cuvântul Lui nădăjduiesc. Sufletul meu așteaptă pe Domnul mai mult decât așteaptă străjerii dimineața, da, mai mult decât străjerii dimineața. Psalmul 130:5, 6

 În orice experiență de întristare și necaz, și când tensiunea conflictelor zgomotoase și a jignirilor și rănilor usturătoare, care fac inima să sângereze, amenință să biruie spiritul, copilul lui Dumnezeu să-și aducă aminte că “El știe, iubește și-I pasă“, și că îngerul Său slujitor este totdeauna lângă noi și nici o încercare prea severă nu va fi permisă. Iubitul Învățător stă lângă creuzet și nu va permite căldura cuptorului să devină atât de intensă încât aurul prețios al caracterului nostru să fie distrus sau nici chiar lezat. O, nu! Dacă prin harul Său experiențele nu vor lucra spre binele nostru, ele vor fi îndepărtate. El ne iubește prea mult ca să permită vreun necaz inutil, vreo întristare inutilă. W. T. 1915-345 (R 5802:6) (Cântarea 12) V. D. M. 374:1

 

26 Septembrie

Duceți-vă și faceți ucenici din toate popoarele. Matei 28:19

Cu siguranță că Acela care a fost atent să supravegheze lucrarea semănatului nu este mai puțin interesat și atent cu privire la recoltat. Să mânuim deci secera adevărului cu energie și curaj, amintindu-ne că servim Domnului Cristos, amintindu-ne că nu suntem răspunzători de seceriș, ci numai de energia noastră în adunarea “grâului" copt pe care‑l putem găsi. Dacă munca pentru găsirea câtorva boabe de grâu copt este mare, să ne bucurăm cu atât mai mult de cele pe care le găsim, și să învățăm să iubim și să apreciem cu atât mai mult ceea ce este rar și prețios. Să ne amintim de asemenea, în timp ce folosim toată înțelepciunea posibilă în acest serviciu, că obiectivul Domnului în faptul că ne dă o parte în această muncă nu constă atât de mult în ce reușim să realizăm, cât în binecuvântarea pe care acea muncă o aduce asupra noastră. Acesta va fi un gând încurajator pentru cei iubiți care sunt angajați în munca “voluntară"; și dacă ei găsesc multe descurajări și doar puține rezultate, gândul că Stăpânul îi cunoaște pe cei ce sunt ai Săi și că El apreciază fiecare efort sincer făcut pentru a-I servi cauza și a ne pune viața pentru frați, va da curaj și putere celor care altfel ar cădea pe cale. W. T. 1901-156 (R 2811:4) (Cântarea 179)

 

27 Septembrie

Voi veni din nou și vă voi lua la Mine Însumi, ca acolo unde sunt Eu, să fiți și voi. Ioan 14:3

Dragi frați, să păstrăm bine în mintea noastră întoarcerea promisă a Domnului nostru, și acum în timpul parousiei Sale (prezenței invizibile) aceasta să-și aibă deplina ei greutate și influență asupra fiecărui cuvânt și a fiecărei fapte; da, chiar asupra gândurilor noastre. Să sperăm că în curând vom avea experiența schimbării prin înviere și vom fi făcuți asemenea Răscumpărătorului nostru, Îl vom vedea așa cum este și-I vom împărtăși slava în marea epifanie sau strălucire a fiilor lui Dumnezeu în gloria împărăției, să ne entuziasmeze — aceasta să ne insufle energie în inimi, să ne pună buzele în mișcare și să ne întărească pentru fiecare datorie, privilegiu și ocazie — de a servi Stăpânului nostru și casei credinței. Dacă această speranță a fost o ancoră pentru poporul Domnului timp de așa multe secole, cu cât mai mult înseamnă ea pentru noi care trăim acum chiar în timpul prezenței Lui, așteptând apocalipsa Lui — descoperirea Lui în gloria împărăției. W. T. 1903-150 (R 3193:6) (Cântarea 30)

 

28 Septembrie

Fiica împăratului este plină de strălucire înlăuntrul casei împărătești; ea poartă o haină țesută cu aur. Psalmul 45:13

Domnul îi caută pe aceia care I se închină cu tot sufletul lor, cu toată puterea lor și cu toată gândirea lor. Aceștia care sunt cu tot sufletul pentru El sunt clasa pe care Domnul o caută în mod special ca regină a împărăției milenare, mireasa, soția Mielului și comoștenitori cu El. El a preorânduit deja ca numai aceștia să fie membri ai familiei regale și părtași la natura divină, spunând: “Pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a și hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său". Acestora le va da har și slavă, și nici un lucru bun nu va fi reținut de la ei, pentru că ei umblă în dreptate. W. T. 1908-299 (R 4256:1) (Cântarea 78)

 

29 Septembrie

Dacă știți aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceți. Ioan 13:17

Poate niciodată nu vom deveni cu totul satisfăcători pentru noi înșine în gând, cuvânt și faptă atâta timp cât suntem în trup; și de aceea poate niciodată nu vom fi pe deplin satisfăcători nici pentru alții, dar putem, ar trebui, trebuie să fim, și prin harul lui Dumnezeu fiecare să hotărâm că vom ajunge la toate acestea în privința inimilor noastre. Nimic mai puțin nu poate fi satisfăcător pentru Domnul nostru, cu care suntem “logodiți" ca membri ai bisericii curate, fecioare. Dacă nu reușim să ajungem la acest standard rezonabil, posibil, nu vom reuși să ne asigurăm chemarea și alegerea pentru un loc în ceata miresei. Dar dacă facem aceste lucruri, dacă în inimă suntem la acest standard și căutăm zilnic să trăim după cele mai bune capacități ale noastre, Mirele Ceresc se va bucura să ne recunoască în calitate de membri ai alesei Sale. O, cât de mult depinde de învățarea acestei lecții! W. T. 1909-255 (R 4460:6) (Cântarea 306)

 

30 Septembrie

Domnul mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, ca să-i conducă pe drum, iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să-i lumineze. Exodul 13:21

Ceea ce se făcea în fiecare zi prin îndrumarea Domnului în privința Israelului natural, are loc desigur cu aceeași regularitate și în privința Israelului spiritual. Toți care vor fi găsiți credincioși, toți israeliții cu adevărat, pornind în fiecare dimineață în călătoria vieții, în bătălia vieții, în probele și încercările de pe cale, trebuie desigur să învețe să se uite la Domnul în calitate de Căpetenie a Mântuirii lor, ca singurul prin care Satan și oștile lui vor putea fi învinși, singurul prin care putem avea victoria. … Care israelit spiritual își poate permite să se ducă la culcare la sfârșitul zilei fără să privească retrospectiv la bunătatea Domnului și fără să dorească favoarea și protecția Sa continuă în umbrele nopții? W. T. 1907-236 (R 4039:1) (Cântarea 65)

 

 

© 2005-2014 Studenţii Bibliei