Faceţi click aici pentru a merge
înapoi la pagina principală cu întrebări
Ce s-a întâmplat cu pomul vieţii
din grădina Edenului după izgonirea lui Adam şi Eva?
(19.11.2010)
Să plecăm de la ce ştim. Ştim că fost şi nu mai este. Ştim că acel
"pom" iar va fi. După cum aţi observat, am pus ghilimele la
cuvântul “pom” pentru că el poate să reprezinte şi viaţa
veşnică. În Eden exista un pom (nu este scris dacă era măr sau
altceva), care se deosebea de ceilalţi pomi, deşi toţi erau
"plăcuţi la vedere şi buni la mâncare". În Geneza 2:9 se
aminteşte un pom al vieţii din "mijlocul grădinii".
Ne aducem aminte de heruvimii care păzeau cu o
sabie de foc drumul către
pomul vieţii, pentru ca păcătosul Adam să nu poată ajunge la el.
Nu reprezintă ei oare ceva mai mult? Nu ni se spune câţi
heruvimi erau, dar ideea este că nu era numai unul, ci cel puţin
doi. Pe capacul ispăşirii din Sfânta Sfintelor erau de asemenea
doi heruvimi. De ce
erau doi sau mai mulţi? Unul singur nu ar fi fost în stare să-l
oprească pe Adam din moment ce, într-o altă împrejurare, un
înger al Domnului a omorât zeci de mii de oameni? Dacă oamenii
vor avea viaţa veşnică în viitor înseamnă că vor mânca dintr-un
pom literal toţi oamenii de pe pământ? Dacă mergem la Apocalipsa
găsim şi acolo pomul vieţii în două locuri. Apocalipsa 2:7 şi
Apocalipsa 22:2.
Dar să ne întoarcem la întrebarea “ce s-a întâmplat
cu pomul vieţii de la care nu era oprit Adam să mănânce înainte
de a păcătui?” În situaţia în care acesta a fost un pom literal,
în continuare nu mai putea să fie un pom bun, pentru că Dumnezeu
i-a spus lui Adam : "...blestemat este acum pământul din cauza
ta..." (Geneza 3:17). Dacă pământul a căzut sub blestem,
întrebarea este: cum mai putea un pomsă dea viaţa trăgându-şiseva dintr-un pământ blestemat? Nu a devenit şi pomul
blestemat? Credem că, treptat, acel pom şi-a pierdut valoarea pe
care a avut-o. Dar nu numai pomul, ci şi întreaga grădină a fost
treptat distrusă din cauza condamnării căzute asupra pământului.
Deci ce observăm? Dacă ne
uităm la Apocalipsa, vedem că este vorba nu numai de un pom, ci
şi de un principiu, de viaţa veşnică.