Tablita de la Abydos corespunde exact cu Geneza si este bine confirmata de istoricul grec Herodot si de cel egiptean Manetho. Ea arata ca Adam a fost primul faraon si Noe al douazecilea, iar ceilalti optsprezece corespund cu Geneza remarcabil de corect. Sotia lui Mena a fost Ses, în ebraica Isa, femeie. Primul ei fiu a fost Faraon II, în greaca Teta-Khent, vinovatul; în ebraica Kanighi; în latina Athos; în engleza Cain. Pe Abel îl reprezinta ca neîmpotrivitorul.

Tablita de la Abydos da aceeasi ordine ca Moise (Gen. 4-6), întâi linia lui Cain pâna la Iubal, care a fost Kakan. În acest timp zeii si semizeii au început sa umple Pamântul de violenta. Lista lui Seti omite numele acestora. Toti semizeii au fost distrusi la potop. Urmatorul cu titlu regal este Noe. Dar fiindca el n-a fost din familia lui Cain, Tablita se întoarce mentionând pe Abel, pe Set si genealogia lui Set exact ca în Geneza (neintitulata), pâna la Noe. Acestia, ca faraoni, îsi au încadratura lor regala specifica, dar n-au alt titlu. Dupa Noe (Nofru), Faraon XX, filiatia merge prin fiul sau, Ham (Chamu Chufu). În mod cuvenit ceilalti fii ai lui Noe sunt ignorati, caci Sem si Iafet au mers în Asia si în Europa, pe când Ham a mers în Egipt.

Atât de minunat este confirmata Biblia de inscriptiile care altadata pareau s-o contrazica.

Moise era „învatat în toata stiinta Egiptului”. El a fost si profetul lui Iehova si este confirmat în aceasta calitate de catre Isus. Desi el a trait la doua mii de ani dupa Adam, istoria face legatura pâna aproape de timpul lui, asa cum se vede în diagrama urmatoare:

Linii trase la scara, aratând suprapunerea celor 930 de ani ai lui Adam, 969 ai lui Metusalem, 600 ai lui Sem, 180 ai lui Isaac, 137 ai lui Levi, 137 ai lui Amram si 120 ai lui Moise. Suprapunerea a fost de, respectiv, 243 ani, 68 ani, 50 ani, 40 ani, 58 ani si 31 ani.