1	Iov a luat cuvîntul şi a zis:
2	,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toţi sînteţi nişte mîngîietori supărăcioşi.
3	Cînd se vor sfîrşi aceste vorbe în vînt? Şi pentruce atîta supărare în răspunsurile tale?
4	Ca voi aş vorbi eu, de aţi fi în locul meu? V'aş copleşi cu vorbe, aş da din cap la voi,
5	v'aş mîngîia cu gura, şi aş mişca din buze ca să vă uşurez durerea?
6	Dacă vorbesc, durerea nu mi s'alină, iar dacă tac, cu ce se micşorează?
7	Dar acum, vai! El m'a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa!
8	M'ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică şi mă învinuie în faţă.
9	Mă sfîşie şi mă urmăreşte în mînia Lui, scrîşneşte din dinţi împotriva mea, mă loveşte şi mă străpunge cu privirea Lui.
10	Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc şi mă bat peste obraji, se învierşunează cu toţii după mine.
11	Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiţi, şi mă aruncă în mînile celor răi.
12	Eram liniştit, şi m'a scuturat, m'a apucat de ceafă şi m'a zdrobit, a tras asupra mea ca într'o ţintă.
13	Săgeţile Lui mă înconjură de toate părţile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt,
14	mă frînge bucăţi, bucăţi, se aruncă asupra mea ca un războinic.
15	Mi-am cusut un sac pe piele, şi mi-am prăvălit capul în ţărînă.
16	Plînsul mi -a înroşit faţa; şi umbra morţii este pe pleoapele mele.
17	Totuş n'am făcut nicio nelegiuire, şi rugăciunea mea totdeauna a fost curată.
18	Pămîntule, nu-mi acoperi sîngele, şi vaietele mele să n'aibă margine!
19	Chiar acum, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.
20	Prietenii mei rîd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrămi,
21	să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui.
22	Căci numărul anilor mei se apropie de sfîrşit, şi mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi mai întoarce.