Cele mai multe intrebari, ce le pun milioanele de crestini sinceri,sunt legate de mantuirea noastra, a celor simpli, ce-l credem pe Isus unicul salvator. Evangheliile, ca si majoritatea scrisorilor inspirate de Iehova, Dumnezeu, fac referiri in special la cei 144000 de regi, judecatori si preoti ce formeaza Biserica lui Hristos. Intrebarea e, dat fiind numarul limitat a madularelor trupului, care-i aproape complet, ce sa faca milioanele de crestini, care, imperfecti fiind pacatuiesc cu gandul, vorba, fapta si sunt botezati in una din cele 30000 de biserici crestine.

Desigur ca ce se va intampla cu fiecare crestin ce s-a botezat intru Christos in ultima instanta este alegerea lui Dumnezeu. 2 Timotei 2:19  “Totuşi temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, având pecetea aceasta: „Domnul cunoaşte pe cei ce Sunt ai Lui”; şi: „Oricine rosteşte Numele Domnului, să se depărteze de fărădelege!”

Noi insa avem unele indicii lasate pentru fiecare din noi si nu pentru a ne ingrijii de altii. Noi suntem convinşi că Ştefan martorul Domnului va avea o surpriza mare sa vada alaturi de el pe Saul/Pavel care si-a dat acordul la uciderea sa. Ultimul lucru care Stefan il vazuse a fost probabil privirea dispretuitoare a lui Saul/Pavel si totusi iata ca el a devenit un apostol de baza al Domnului. Probabil ca si noi vom avea surprize vazand ca nu-i chiar cum am crezut noi despre unii frati/surori.

Dar sa incercam sa vedem ce spune Cuvantul Domnului despre cei ce se consacra si aleg pe Domnul.

In primul si in primul rand ce trebuie sa vedem noi este cat este de important Adevarul.

....veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face slobozi." (Ioan.8:32)

Sfinteste-i prin adevarul Tau: Cuvantul Tau este adevarul. (Ioan.17:17)

Deci Domnul ne spune ca putem cunoaste adevarul, totul este ca noi sa vrem. Daca batem ni se va deschide, daca vom cauta vom gasi. Adevarul se afla in scriptura si ucenicul sincer care doreste sa cunoasca acest adevar trebuie sa intrebe, sa cerceteze, sa primeasca in inima ceea ce descrie mai armonios si mai acurat planul lui Dumnezeu. Adevarul ne face liberi de crezuri omenesti, de frica pedepsei inventate de oameni, de datini si traditii omenesti, de oamenii care cauta sa ne ingrozeasca zicand ca daca nu primim invatatura lor vom fi chinuiti, etc.

Vedem clar ca in Ioan 17:17 numai adevarul poate sfinti. Eroarea, minciuna nu sfinteste. Daca eroarea si minciuna nu pot sfinti, nu ne putem infatisa “fara pata,fara zbarcitura” inaintea lui Dumnezeu. Petele produse de minciuna, nu sunt acceptate. Ce era jertfit Domnului in Vechiul Testament trebuia sa fie fara cusur, fara defect.

Din “umbrele” Cortului Intalnirii vedem ca drumul credinciosului pana la Tatal luminilor trece prin “usa”, care este Christos, in curte. In curte el se spala la lighean (botez) isi aduce jertfa (inima sa) la altarul de arama, dupa care urmeaza pe Marele Preot (Isus) in Sfanta. Acolo isi consuma restul vietii sale pana la moartea sa cand ajunge in Sfanta Sfintelor la Tatal. Consumarea vietii sale separata de lume este simbolizata de arderea tamaii pe altarul de aur chiar inaintea intrarii in Sfanta Sfintelor.

Deci ca sa revenim la intrebarea pusa, ajung toti acestia in Sfanta Sfintelor? Se pare ca nu. Multi se opresc in curte si nu patrund niciodata in Sfanta. Dovada este ca ei privesc lucrurile inca in lumina naturala si inteleg Scriptura in mod natural in loc sa intre in Sfanta si sa fie luminati de duhul sfant al lui Dumnezeu. Interpretarea gresita a unor pasaje din Scriptura arata ca ei sunt inca in Curte.

Mai departe cei care totusi reusesc sa distinga glasul chemarii spre mai mult, cei ce au urechi de auzit, cei ce au curaj si nu se tem de oameni, se desprind de grupul de afara si intra in Sfanta. Dar drumul inca nu e terminat. Ei trebuie sa isi consume viata aici si aceasta este simbolizata prin arderea de tamaie pe altarul de aur. Daca jertfa lor de pe altarul de aur nu arde pe deplin, nici recompensa nu va fi deplina. Ei vor fi foarte aproape de Dumnezeu dar nu vor sedea pe tron ci vor fi in fata tronului Sau.

Ucenicii sunt chemati din Sfanta Sfintelor, sunt alesi din curte, dar trebuie sa ramana credinciosi pana la moarte.

 Si cei chemati, alesi si credinciosi, care sunt cu El, de asemenea, ii vor birui." (Apoc.17:14b)

In final ce sugeram noi este ca fiecare trebuie sa isi duca chemarea si alegerea pana la capat daca vrea sa ajunga laTatal si la Fiul Sau in Sfanta Sfintelor. Multi nu aud bine aceasta chemare si nici nu o inteleg pe deplin. Multi cad pe drum de oboseala, neveghere, atipire spirituala. Ni se arata prin pilda grauntelui cazut pe marginea drumului, intre spini, in pilda fecioarelor neintelepte, etc. Altii asculta mai mult de oamenii din jurul lor care-i indeamna sa nu mearga mai departe ci spun “ramai in adunarea noastra.” Recompensa lor nu poate fi la fel de mare cu a acelora care s-au injugat la jug fara sa se uite inapoi, fara sa sovaiasca. Nici cei ce raman in Curte nu pot avea privilegiile celor ce merg mai departe. Apostolul Pavel vorbea despre felurite straluciri: a soarelui-cei ce patrund pana in Sfanta Sfintelor, a lunii-cei ce patrund numai in Sfanta, si a stelelor-cei din Curte. Chiar si aici avem oameni mai destoinici caci stralucirea lor se deosebeste  de a celorlalti. Indemnul nostru este ca cei ce aud aceasta chemare sa se dedice complet, sa iubeasca si sa primeasca Adevarul ca sa primeasca onoarea cea mai mare posibila: de a fi acceptat in prezenta lui Dumnezeu, de a primi natura Sa, si de a avea parte cu El la restul planului de mantuire.

Si Adevarul este esential pentru sfintire “...fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul”. (Evr.12:14)

Pentru o intelegere mai buna a paralelelor dintre Cort si Noul Testament sugeram citirea articolului respectiv, faceţi click aici