Peste tot în lumea civilizata s-au înaltat mari temple sau catedrale. Fondatorii lor au fost fara îndoiala inspirati într-o masura sa rivalizeze cu Solomon si cu Irod în privinta templelor lor mari. În unele privinte nu trebuie sa li se gaseasca vina. Toate împrejurarile fiind egale, ar fi o rusine pentru crestini sa se adune pentru închinare în conditii inferioare celor din casele lor. În multe cazuri însa, oamenii care au donat bani pentru construirea si întretinerea acestor cladiri au fost extrem de saraci si au fost amagiti prin sofisme înselatoare sa contribuie la cheltuieli.

În zilele lui Isus si ale apostolilor colecta de bani pentru scopurile Bisericii nu era considerata „lucrare crestina”. Astazi colecta de bani este „lucrare pentru Isus” ideala. Apostolii au învatat ca lucrarea adevarata a Bisericii lui Cristos nu este sa zideasca edificii costisitoare care le-ar depasi mijloacele, implicându-i în datorii, ci sa se zideasca pe ei însisi în credinta cea sfânta. „Templul lui Dumnezeu este sfânt si asa sunteti voi”, daca „Duhul lui Dumnezeu locuieste în voi”. Poporul lui Dumnezeu sunt pietre vii sub supraveghere divina, fiind formate si slefuite pentru locuri în Gloriosul Templu Spiritual. Prin acest Templu antitipic va trimite Dumnezeu binecuvântarile Sale. Vor urma îndepartarea blestemului si stergerea tuturor lacrimilor.

În timp ce se folosesc aceste temple moderne, sa nu uitam ca ele nu sunt Templul adevarat sau Biserica. Acesta este compus din sfintii lui Dumnezeu, care cauta zi de zi sa umble în urmele lui Isus, în serviciul Adevarului, „cât au ocazia facând bine la toti, dar mai ales celor din casa credintei”. Daca suntem înclinati sa criticam pe strabunii nostri pentru ca au construit catedrale scumpe în timp ce au neglijat Biblia, sa nu uitam ca generatiile viitoare pot face comentarii asemanatoare sau chiar mai neplacute la adresa noastra pentru construirea zecilor de vase de razboi pentru a face rau semenilor. Cu ce rusine vom privi înapoi la greselile noastre! Gândul acesta sa ne smereasca!