Viermele lor nu moare şi focul nu se stinge

Matei 18:8, 9; Marcu 9:43-48

Aici este arătat în concluzie că gheena ca ilustraţie reprezintă moartea a doua -- nimicirea completă care trebuie să urmeze în cazul tuturor celor care, după ce au primit ocaziile vieţii sau existenţei viitoare prin sacrificiul Domnului nostru, se dovedesc nevrednici de darul lui Dumnezeu şi refuză să-l accepte, prin aceea că refuză să asculte de cerinţele Lui drepte. Nu se spune că Dumnezeu va păstra sufletul sau corpul în gheena, ci se spune că El le poate “distruge" şi le va “distruge" pe amândouă în ea. Astfel ne învaţă că toţi cei condamnaţi la moartea a doua sunt fără speranţă şi sunt şterşi pe veci din existenţă.

(Deoarece aceste două pasaje se referă la aceeaşi cuvântare a Domnului, cităm din Marcu -- remarcând că versetele 44 şi 46, şi o parte din versetul 45, nu se află în manuscrisele greceşti vechi, deşi versetul 48, care spune acelşi lucru, se află în toate manuscrisele. Cităm textul aşa cum este în aceste manuscrise vechi şi demne de încerdere.) “Şi de-ţi va fi de piedică mâna ta taie-o; mai bine-ţi este ciung să intri în viaţă, decât două mâini având să intri în gheenna, în focul nestins unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. Şi de-ţi va fi de piedică piciorul tău ta-ie-l; mai bine-ţi este şchiop să intri în viaţă, decât două picioare având să fii aruncat în gheenna, în focul nestins unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. Şi de-ţi va fi de piedică ochiul tău scoate-l; mai bine-ţi este cu un ochi să intri în Împărăţia lui Dumnezeu, decât doi ochi având să fii aruncat în focul gheennei, unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge."

După citirea celor de mai sus, toţi trebuie să fie de acord cu profetul, că Domnul nostru Şi-a deschis gura şi a vorbit în parabole şi cuvinte tainice (Psalmul 78:2; Matei 13:35). Nimeni nu va presupune nici măcar un moment că Domnul nostru a sfătuit poporul să-şi mutileze trupurile, tăindu-şi membrele sau scoţându-şi ochii. Nici n-a vrut ca noi să înţelegem că vătămările şi desfigurările din viaţa prezentă vor continua dincolo de mormânt, când vom “intra în viaţă". Evreii, cărora li S-a adresat, neavând nici o idee despre vreun loc de chin veşnic, şi care ştiau că cuvântul gheena se referea la valea din afara cetăţii lor, care nu era un loc de tortură şi nici un loc în care să fie aruncat ceva viu, ci un loc pentru nimicirea completă a ceea ce se arunca, recunoscând că expresia Domnului în privinţa membrelor şi ochilor era figurativă, ştiau căgheena, de asemenea, era folosită în acelaşi sens figurativ, pentru a simboliza nimicirea completă.

Domnul a vrut să spună doar aceasta: Viaţa viitoare de care Dumnezeu S-a îngrijit pentru omul răscumpărat este de o valoare inestimabilă şi va merita din belşug să faceţi orice sacrificiu pentru a o primi şi a vă bucura de acea viaţă. Dacă v-ar costa chiar un ochi, o mână sau un picior, aşa încât toată eternitatea să fiţi obligaţi să înduraţi pierderea acestora, totuşi viaţa ar fi ieftină chiar cu un astfel de preţ. Ar fi mult mai bine, decât să vă păstraţi membrele şi să pierdeţi totul în gheena. Fără îndoială că ascultătorii au tras şi învăţătura că aceasta se aplică la toate afacerile vieţii, şi au înţeles că Învăţătorul a vrut să spună că ar merita cu prisosinţă să-şi nege multe comodităţi, plăceri şi gusturi dragi, ca mâna dreaptă, preţioase ca un ochi şi folositoare ca un picior, mai degrabă, decât prin mulţumire să piardă viaţa viitoare şi să fie cu totul nimiciţi în gheena -- moartea a doua.

Dar ce înseamnă, “viermele lor nu moare şi focul nu se stinge"?

Răspundem: În gheena literală, care este baza ilustraţiei Domnului nostru, trupurile moarte ale animalelor etc., adeseori cădeau pe colţurile stâncilor şi nu în focul care continua să ardă dedesubt. Astfel expuse, acestea făceau viermi şi erau mistuite de ei, la fel de complet şi de sigur ca şi cele care ardeau. Nimeni nu avea voie să intervină în aranjamentul acestei văi; astfel viermii şi focul împreună completau lucrarea de distrugere -- focul nu se stingea şi viermii nu mureau. Aceasta n-ar însemna un foc nesfârşit, nici viermi veşnici. Ideea este că viermii nu mureau lăsând cadavrele acolo, ci continuau şi completau lucrarea de nimicire. La fel şi focul: nu se stingea, ci ardea până când mistuia totul. Întocmai aşa, dacă o casă ar fi în flăcări şi focul n-ar putea fi ţinut sub control sau stins, ci ar arde până când ar distruge clădirea, noi l-am putea numi în mod potrivit “foc nestins".

Domnul nostru a vrut să ne întipărească ideea că moartea a doua, simbolizată prin gheena, are un caracter complet şi final. Toţi câţi vor ajunge în moartea a doua vor fi nimiciţi cu desăvârşire, pentru totdeauna; nici o răscumpărare nu se va mai da, vreodată, pentru cineva (Romani 6:9), deoarece nici unul care va fi vrednic de viaţă nu va fi aruncat în moartea a doua, sau în “lacul de foc", ci numai aceia care iubesc nedreptatea după ce au venit la cunoştinţa adevărului.

Moartea a doua este clar ilustrată prin gheena nu numai în locurile de mai sus, ci este evident că acelaşi Învăţător a folosit aceeaşi ilustraţie pentru a reprezenta acelaşi lucru în simbolurile Apocalipsei chiar dacă acolo nu este numită gheena, ci “lac de foc".

Aceeaşi vale a fost încă o dată folosită înainte, ca baza unei cuvântări a profetului Isaia (Isaia 66:24). Chiar dacă nu-i dă nici un nume, el o descrie; şi să observe toţi că vorbeşte, nu după cum s-ar putea aştepta unii care au idei false despre miliardele de oameni vii în flăcări şi chin, ci despre trupurile moarte ale celor care au păcătuit împotriva Domnului, care sunt astfel reprezentaţi ca distruşi complet în moartea a doua.

Cele două versete precedente arată timpul când se va împlini această profeţie, şi este în deplină armonie cu simbolurile Apocalipsei; ea aparţine dispensaţiei noi, Mileniului, “cerului nou şi pământului nou". Atunci toţi drepţii vor vedea atât dreptatea cât şi înţelepciunea în faptul distrugerii complete a inamicilor incorigibili, voiţi, ai dreptăţii, după cum este scris: ei “vor fi ură la toată carnea".