1. Iubită adunare în Domnul, iubiţi fraţi şi surori, iubiţi prieteni, pe lângă recunoştinţa faţă de Dumnezeu care a făcut posibilă participarea noastră aici, doresc să vă transmit salutările de iubire şi bucurie în Domnul ale familiei mele, ale fraţilor şi surorilor din Ialoveni, adunare din care fac parte şi salutările multor fraţi şi surori din Moldova.

2. Subiectul „Lumina în viziunea Bibliei” asupra căruia propun să medităm împreună este de o importanţă deosebită deoarece are implicaţii foarte adânci. În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, definiţia cuvântului lumină este:,,radiaţie sau complex de radiaţii electromagnetice emise de corpuri incandescente sau luminiscente şi care impresionează ochiul omenesc”.

3. În afară de lumina solară în Scripturi găsim fenomene exercitate prin minuni, ca de exemplu lumina supranaturală care strălucea dintre cei doi heruvimi, singura lumină din Sfânta Sfintelor. Un alt fenomen este cel pe care-l găsim în Fapte 9:3, unde ni se relatează că o lumină din cer a strălucit în jurul lui Saul şi l-a orbit.

4. Diferiţi scriitori ai Bibliei au definit prin îndrumare divină şi la timpuri diferite cuvântul lumină cu un punct central comun. Peste tot în Scriptură acest cuvânt este folosit pentru a reprezenta pe Dumnezeu, adevărul Său, dreptatea Sa, slujitorii şi mesajele lor.

5. Moise în Geneza 1:5 ne relatează că Dumnezeu a numit lumina – zi, iar întunericul – noapte. În Ps. 36:9. David ne scrie: ,,Căci la Tine este izvorul vieţii, prin lumina Ta vedem lumina”. Solomon ne scrie în Proverbe 20:27: ,,Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde în fundul măruntaielor”. Apostolul Pavel în 2 Cor. 4:6 a scris: ,,Căci Dumnezeu care a zis să lumineze lumina din întuneric, a strălucit în inimile noastre ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu, pe faţa lui Isus Christos”.

6. Acum să analizăm câteva aspecte principale ale luminii:

1. Dumnezeu este Lumină.
2. Isus este Lumină.
3. Biserica adevărată este o lumină în lume.
4. Adevărul este Lumină.

Să medităm asupra acestor 4 aspecte.

7. I). Iehova Dumnezeu este Creatorul întregului Univers. În 1 Ioan 1:5 este scris: ,,Vestea pe care am auzit-o de la el, şi pe care v-o spunem este că Dumnezeu e Lumină şi în El nu este întuneric”. Pastorul Russell în scrierile sale comentează: ,,Dumnezeu este întruchiparea oricărei virtuţi şi oricărui har…, posedă înţelepciune şi putere inerentă” [R1833:1].

8. El este: ,,Creatorul tuturor lucrurilor; El este de asemenea Susţinătorul tuturor lucrurilor. În măreaţa grandoare din veac în veac, întregul Univers fizic Îi face voia Sa, Fără nici o suspiciune de dezordine sau nenorocire; şi aceeaşi putere este făgăduită pentru întreţinerea sa de-a lungul viitorului veşnic” [R1832:6].

9. În Iacov 1:17 este scris: ,,Orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus, coborându-se de la Tatăl Luminilor, în care nu este schimbare, nici umbră de mutare”. Pentru a-L cunoaşte pe Dumnezeu, trebuie să acumulăm cunoştinţe despre El, şi cunoştinţa este credinţă neclintită, lumină, familiarizarea cu Dumnezeu, cu planurile şi scopurile Lui precum sunt revelate în Christos.

10. Iehova este:

,,Dumnezeul adevărului” - Isaia 65:16;

,,Dumnezeu credincios” - Deut. 7:9;

,,Drept” – Ps. 7:9;

,,Gelos” – Exod 20:5;

,,Iertător” – Ps. 99:8;

,,Dumnezeul izbăvirilor” – Ps. 68:20;

,,Îndurător” – Ps. 86:15;

,,Milostiv” – Neemia  9:31.

,,Dumnezeul Mântuirii” – Habacuc 3:18.

11. Lumina Sa este vindecătoare, benefică şi dătătoare de viaţă. Această lumină este adevărul divin care vine la noi prin canalul Cuvântului lui Dumnezeu şi vestit prin slujitorii Săi credincioşi umpluţi cu Spiritul Său.

12. Opusul luminii este întunericul. Întunericul este Satan – prinţul întunericului, şi toţi urmaşii rătăciţi – fiii întunericului, şi răutatea cu care el este identificat – faptele întunericului. Întunericul urăşte lumina. În Ioan 1:9 expresia adevărata lumină sugerează că sunt şi lumini false sau imitaţii. Este scris: ,,Şi nu este de mirare, căci chiar Satan se preface într-un înger de lumină” (2 Cor. 11:14).

13. Satan ştie că eroarea şi păcatul îi va învinge pe unii fii ai luminii. Unii au ajuns la ,,o nouă lumină”, declarând că Cel Sfânt, Iehova, este autorul şi instigatorul tuturor păcatelor, a răului şi a crimelor. Evident acest fapt are de a face şi cu multe crezuri ale creştinătăţii. Rareori sau chiar niciodată, adversarul nu începe cu o eroare deschisă sau cu o minciună directă – el caută să se acopere cu un amestec de adevăr. Deci să fim foarte prudenţi pentru a respinge orice formă de păcat, pentru a lupta cu întunericul şi cu toate formele lui.

14. În 1 Ioan 2:8, 10, 11 este scris: ,,De altă parte vă scriu o poruncă nouă, lucru care este adevărat, în El, şi în voi, căci întunericul se împrăştie şi lumina adevărată chiar străluceşte. Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină, şi în el nu este nici un prilej de poticnire. Dar cine urăşte pe fratele său este în întuneric şi nu ştie încotro merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii”.

15. Să fim recunoscători lui Dumnezeu – Tatăl luminilor – că ne-a uns ochii ca să vedem lucrurile minunate din cuvântul Său.

16. II). Iar acum să analizăm al doilea aspect pe care ni l-am propus: Isus este lumină. El era la început cu Dumnezeu, toate au fost făcute prin El şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El, în El era viaţa şi viaţa era lumina oamenilor” – Ioan 1:2-4. Isus era puterea divină, agentul, lucrarea, mesagerul, Logosul lui Iehova. Venind în lume El a declarat: ,,Eu sunt lumina lumii. Cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii” – Ioan 8:12. Puterea Spiritului Sfânt în Domnul nostru Isus, strălucind în armonie perfectă cu corpul său perfect era cu adevărat o lumină, nu doar reflectând caracterul divin, în faptele şi cuvintele Lui, ci şi prin faptul că le vorbea urmaşilor Săi minunatele cuvinte ale vieţii.

17. ,,Şi toţi mărturiseau pentru El, se mirau de cuvintele de har care ieşeau din gura Lui şi ziceau: ,,Oare nu este Acesta fiul lui Iosif?” – Luca 4:22. Viaţa Sa a constituit o lumină printre oameni. Ei au observat că El era un caracter remarcabil.

18. ,,Slujitorii au răspuns: ,,Niciodată nu a vorbit un om, ca Omul Acesta”” – Ioan 7:46. Spiritul lui Christos este lumina care străluceşte de la creştinul adevărat care se împotriveşte şi se opune întunericului acestei lumi. Aceasta este lumina adevărului strălucind în inimile noastre. Nu contează că această lumină nu a fost înţeleasă şi apreciată de către evrei, în zilele când El era între ei, şi că nu este înţeles chiar nici astăzi de către omenire; totuşi, El este adevărata Lumină, în strânsă armonie cu Tatăl.

19. ,,… nu fac nimic de la mine Însumi, ci vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl Meu” – Ioan 8:28.

20. ,,… Tatăl care M-a trimis, El Însuşi Mi-a poruncit ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc” – Ioan 12:49.

21. Deci observăm că misiunea acestei lumini era să dezvăluie, să facă cunoscută dragostea Tatălui. El încă nu a fost lumina lumii, el încă nu a fost acceptat de oameni ca lumina lumii, ci doar ca o lumină pentru poporul Său. Deşi doar puţini au crezut veştile bune, totuşi va fi o restabilire a vieţii. Unele lucruri sunt universale. Strălucirea Lui este universală; ea străluceşte de la un colţ al pământului la altul, asupra celor drepţi şi a celor nedrepţi. Aşa este iubirea Sa.

22. Când norii întunericului şi ignoranţei vor trece şi slava Domnului se va descoperi, nimeni nu se va îndoi că această lumină este adevărată. Astfel putem proclama cu toată tăria: ,,Domnul este Lumina şi mântuirea mea; de cine să mă tem? Domnul este tăria vieţii mele; de cine să-mi fie frică?” – Ps. 27:1.

23. III). În continuare să medităm asupra următorului aspect care priveşte direct pe Noua Creaţie: Biserica adevărată este o lumină în lume. Biserica lui Christos este invitată să devină asociată cu El ca purtători de Lumină, şi dacă se dovedesc credincioşi, ei vor constitui o parte din acel măreţ ,,Soare al Dreptăţii” – Mal. 4:2. Umblarea în lumină este a înţelege, a fi în armonie cu aranjamentul divin, privind lucrurile aşa cum le priveşte Dumnezeu.

24. Isus a zis: ,,Voi sunteţi lumina lumii. O cetate situată pe vârful unui munte nu poate să rămână ascunsă” – Matei 5:14. La acel timp Domnul s-a îndreptat în special la apostoli şi la toţi ,,învingătorii” de pe atunci. De-a lungul Veacului Evanghelic, mulţi au pretins că îl urmează pe Christos, însă până astăzi doar puţini pot fi incluşi în declaraţia lui Isus.

25. Există unele condiţii puse de Domnul nostru pentru a deveni purtători de lumină.

26. ,,Atât timp cât aveţi lumina, credeţi în lumină” – Ioan 12:35. Crezând în lumină trebuie să lepădăm toate faptele întunericului, să ne curăţim de păcate pentru a trăi mai departe o viaţă sfântă, prin credinţă în aranjamentele lui Dumnezeu şi hrănire din cuvântul Său. ,,Să lepădăm deci faptele întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii” – Rom. 13:12. Însă nici aceasta nu este de ajuns. Isus a spus: ,,Cel care mă urmează, nu va umbla nicidecum în întuneric, ci va poseda lumina vieţii” – Ioan 8.12. Trebuie deci să urmeze un legământ de jertfă, o deplină consacrare a acelei vieţi drepte socotite ce am căpătat-o prin credinţă.

27. Posedând lumina vieţii prin jertfire şi ascultare de Dumnezeu, ne mai sunt date încă alte îndemnuri:

28. ,,Să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să preamărească pe Tatăl vostru care este în ceruri” – Matei 5:16.

29. ,,Ca să fiţi fără vină şi curaţi, copii ai lui Dumnezeu neîntinaţi în mijlocul unei generaţii strâmbe şi sucite, în care străluciţi ca nişte lumini în lume” – Fil. 2:15.

30. ,,Căci roada luminii stă în orice bunătate, în dreptate şi adevăr” – Efes. 5:1. Aceasta este lumina Spiritului Sfânt; influenţa sa este creştinizarea, civilizarea, ridicarea şi producerea unei viziuni pentru dreptate şi respect faţă de Dumnezeu. Nu este doar mesajul de pe buzele noastre, ci de asemenea influenţa ce se emană din viaţa zilnică, din efortul de a fi în asemănarea caracterului Domnului nostru.

31. Deci iluminarea vine nu doar pin adevăr, ci de asemenea prin conceperea cu Spiritul Sfânt. Ea trebuie să lumineze pentru binele altora, ca ei să discearnă care este învăţătura adevărată. În măsura în care urmaşii adevăraţi ai lui Isus şi-au ţinut candelele aprinse şi arzânde, o măsură de lumină s-a răspândit în lume. Toţi oamenii care sunt direct sau indirect în contact cu aceste lumini au binecuvântări în proporţie cu pregătirea lor pentru ele.

IV). 32. Să examinăm acum ultimul aspect propus în lecţia noastră. ,,Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea” – Ps. 119:105.

33. În timpul existenţei lumii Biblia a fost o candelă sau lumină pentru poporul lui Dumnezeu. Noi avem nevoie de ea, în special în acest timp de întuneric. Toţi cei care umblă pe calea îngustă trebuie să folosească candela şi să meargă cu o mare atenţie. Credincioşii văd doar în parte şi trebuie să dorească o lumină crescândă, pe care Dumnezeu o are doar pentru Biserică. Păgânii sunt într-un întuneric total. Ţările Creştine civilizate  sunt de asemenea în întuneric deşi nu aşa de mare ca în păgânism.

34. Lumina este adevărul. În timpurile noastre aceasta se referă doar la acei care umblă în urmele lui Isus. Ea nu străluceşte departe în viitor, însă îndeajuns pentru fiecare pas, luminând pe măsură ce devine cuvenită. ,,Dar cărarea celor drepţi este ca lumina strălucitoare care merge mereu crescând până la miezul zilei (ziua perfectă)” – Prov. 4:18.

35. Legea a fost o lumină, dar în cele din urmă a fost înlocuită cu lumina adevărată, Evanghelia. Făgăduinţele lui Dumnezeu cu privire la dimineaţa glorioasă sunt figurativ numite lumină şi aceasta constituie Biblia. Mişcare de Reformare şi sfârşitul celor 2300 de zile de la Daniel 8:14, ne-a eliberat de anumite erori, dar aceasta nu a însemnat că toate adevărurile preţioase au fost potrivit localizate.

36. În Prov. 4:18 în traducerea în limba română întâlnim expresia „miezul zilei” care în original este ,,ziua perfectă” . Când va sosi aceasta oamenii nu vor avea nevoie de candelă, deoarece atunci va fi o lumină deplină, cunoştinţa lui Dumnezeu va umplea tot pământul. ,,Va fi o zi deosebită, cunoscută de Domnul, nu va fi nici zi, nici noapte: dar spre seară se va arăta lumina” – Zah. 14:7.

37. Privind în trecut  aflăm că atunci lumina n-a strălucit decât plăpând. Patriarhii, profeţii, apostolii şi sfinţii trecutului au umblat în lumină crescândă; şi lumina va continua să crească dincolo de prezent – până la ziua perfectă.

38. Ajungând la prima venire a lui Isus a strălucit o lumină mai mare asupra poporului evreu. Până atunci speranţa lor a fost că Dumnezeu va aduce un Eliberator pentru a salva pe Israel de vrăjmaşi şi-i va înălţa ca naţiune de căpetenie a pământului.

39. Dar Isus le-a făcut o ofertă diferită de ceea ce se aşteptaseră, şi anume să fie moştenitori în împărăţia lui Dumnezeu pe condiţii cerute. Iar perspectivele clasei în alegere ca să se facă moştenitori ai împărăţiei cerului, considerate din exterior şi omenesc erau atât de puţin probabile încât toţi în afară de puţini au fost orbiţi astfel faţă de mesaj. Dar după Cincizecime a strălucit o mai mare lumină asupra celor puţini care au primit Evanghelia adusă de Isus. De aceea citim că ,,Isus a adus la lumină viaţa şi nemurirea” – 2 Tim. 1:10.

40. Şi din zilele lui Isus străluceşte mai multă lumină precum El a prezis: ,,Mai am să vă spun încă multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Când va veni Mângâietorul, duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul, şi vă va vesti lucrurile viitoare” – Ioan 16:12, 13. Dar după moartea apostolilor majoritatea Bisericii a început să neglijeze candela şi a început să caute conducerea învăţătorilor omeneşti. Astfel a luat fiinţă marele sistem al papalităţii care au neglijat cuvântul infailibilului Dumnezeu. Aşa a continuat până la lansarea marii reformaţiuni de către Martin Luther.

41. În timpul reformei mulţi creştini au umblat în lumină atât cât strălucea atunci. Desigur că nici unul care crede declaraţia Scripturală ,,cărarea celor drepţi este ca lumina strălucitoare care merge mereu crescând până la ziua perfectă”, nu va pretinde că ziua perfectă a venit în timpul lui Luther: şi dacă nu, facem bine să dăm atenţie candelei noastre ,,ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă” – 2 Pet. 1:19. Dar începând cu întoarcerea Domnului nostru din 1874 lumina, şi în special în domeniul Biblic a crescut considerabil într-o măsură atât de mare, cât nu a mai crescut în toate veacurile până atunci, prin ridicarea şi folosirea servului credincios şi înţelept - fratele Russell, cel mai mare reformator al adevărurilor Biblice orânduit pentru hrăni casa credinţei cu adevărul prezent.

42. În vol I pag. 25 este scris că nu este suficient că acum ne găsim pe cărarea luminii; trebuie ,,să umblăm în lumină”, să continuăm să facem progres, altfel lumina, care nu se opreşte, va trece mai departe şi ne va lăsa în întuneric. Astfel, chiar dacă avem toată lumina care a fost cuvenită cu câteva sute de ani în urmă şi numai aceea, suntem într-o anumită măsură în întuneric. Dificultatea multora este că şed şi nu urmează pe cărarea luminii.

43. În timpul Mileniului lumea va avea ceva mai bun, totuşi ei vor primi o binecuvântare când vor vedea cum s-au împlinit profeţiile.

44. Deci, dragi fraţi şi surori, făcând o concluzie la toate aspectele luminii expuse mai sus, aflăm că adevărul este o parte componentă esenţială a fiecăreia dintre ele. Îi îndemn pe toţi ca să umble şi să progreseze în lumina crescândă.

      45.  Să lăudăm pe Domnul pentru o asemenea asigurare a grijii Sale iubitoare! Binecuvântează, o, suflete al meu, pe Domnul şi tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt!

Domnul să fie cu noi toţi

De-acum şi până în veac

Amin!